Congresul PSD îi schimbă pe oamenii lui Ponta şi reduce din influenţa baronilor locali
0Congresul PSD de duminică, unde va fi aleasă echipa cu care va lucra Liviu Dragnea, aduce schimbări majore în conducerea partidului, fiind înlocuiţi mare parte a liderilor susţinuţi în ultimii ani de Victor Ponta, şi reduce din influenţa baronilor locali, obligându-i să aleagă între funcţii.
După câştigarea alegerilor de săptămâna trecută, Liviu Dragnea a propus o nouă structură de conducere în PSD, cu un Birou Permanent Naţional mai mic şi cu atribuţii uşor schimbate. Vor fi 14 funcţii de vicepreşedinte, faţă de cele 15 actuale, iar patru locuri vor merge automat către Organizaţia de Femei a partidului, de unde, pe liste separate, vor fi votaţi vicepreşedinţii femei. Dacă la alegerile pentru şefia partidului nu a existat competiţie deloc, Liviu Dragnea neavând contracandidat, doi social-democraţi se bat pentru a doua funcţie în partid, cea de preşedinte executiv, iar pentru cele 14 funcţii de vicepreşedinte s-au înscris 21 de candidaţi
Astfel, în cursa pentru cele 10 poziţii de vicepreşedinte alocate bărbaţilor, s-au înscris 15 social-democraţi: secretarul general Andrei Dolineaschi, liderul senatorilor PSD, Mihai Fifor, ministrul Economiei, Mihai Tudose, europarlamentarul Victor Negrescu, preşedintele Comisiei de cod electoral, Gabriel Vlase, ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu, primarul interimar al Iaşiului, Mihai Chirica, deputatul Viorel Ştefan, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, liderul TSD Mihai Sturzu, secretarul de stat în Ministerul Muncii Adrian Dobre, precum şi deputaţii Constantin Niţă, Cătălin Rădulescu, Georgian Pop şi Gheorghe Şimon.
Alte şase femei se luptă pentru patru funcţii de vicepreşedinte: senatorul Ecaterina Andronescu, primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, purtătorul de cuvânt al PSD Gabriela Firea, fostul ministru Doina Pană, europarlamentarul Gabriela Creţu şi preşedintele PSD Negreşti-Oaş, Aurelia Fedorca.
Dintre cei 21 de candidaţi, doar 5 sunt vicepreşedinţi în funcţie. Este vorba despre Nicolae Bănicioiu, Ecaterina Andronescu, Constantin Niţă, Lia Olguţa Vasilescu şi Gabriela Firea.
Majoritatea celor înscrişi în cursă ar putea ajunge pentru prima dată în funcţii de conducere în PSD. O parte a acestor candidaţi, care au şi cele mai mari şanse de a câştiga o poziţie în conducerea PSD, sunt, de altfel, lideri PSD susţinuţi şi promovaţi de Liviu Dragnea. Un exemplu este senatorul Mihai Fifor, parlamentar aflat la primul mandat şi care a reuşit, cu sprijinul liderului interimar al PSD, să-i urmeze lui Ilie Sârbu la conducerea grupului senatorial al partidului.
Alegerile de duminică vor marca şi ieşirea din prima linie a conducerii PSD a unor lideri importanţi, precum ministrul Apărării, Mircea Duşa, promovat de Victor Ponta după câştigarea şefiei PSD în 2010, Ioan Rus, fost lider informal al aşa-numitului "Grup de la Cluj", care l-a ajutat pe Mircea Geoană să devină preşedinte al PSD în 2005 şi care a revenit, odată cu Ponta, în conducerea centrală a PSD după mai mulţi ani de absenţă, dar şi preşedintele PSD Bucureşti, Robert Negoiţă, intrat recent în conflict cu Liviu Dragnea. Nici alţi lideri locali apropiaţi de Victor Ponta nu şi-au mai depus candidatura. Este vorba, de exemplu, despre Ion Mocioalcă, preşedintele PSD Caraş Severin, şi unul dintre cei mai activi susţinători ai premierului după izbucnirea dosarului "Turceni-Rovinari" în care Ponta este trimis în judecată. Mai mult, Victor Ponta a fost naş la nunta fiicei lui Mocioalcă.
Un alt exemplu este Ion Călinoiu, preşedintele executiv al PSD Gorj, filială de care aparţine Victor Ponta, dar şi al Consiliului Judeţean.
Nu în ultimul rând, unii dintre liderii din actuala conducere a PSD au renunţat la candidaturi şi din cauza interdicţiei de a cumula funcţii la nivel local şi central în partid. Este cazul lui Marian Oprişan, preşedintele CJ Vrancea şi al PSD Vrancea. Deşi, potrivit unor surse, Oprişan şi-ar fi dorit o candidatură la o funcţie din PSD, vicepreşedinte sau chiar preşedinte executiv, acesta s-a hotărât să rămână la conducerea filialei sale.
De altfel, interdicţia cumulului de funcţii i-ar afecta şi pe alţi şapte candidaţi la funcţii de conducere în PSD, în eventualitatea în care vor câştiga la Congresul de duminică.
Ministrul Economiei, Mihai Tudose, este şi preşedintele PSD Brăila, organizaţie la care ar trebui să renunţe în cazul în care va intra în conducerea centrală a PSD. Liderul senatorilor PSD, Mihai Fifor, este şi preşedinte al organizaţiei municipale PSD Craiova, Gabriel Vlase este preşedinte executiv al PSD Bacău, Gheorghe Şimon este vicepreşedinte PSD Maramureş, Mihai Chirică este preşedinte al organizaţiei municipale PSD Iaşi, Constantin Niţă este preşedintele PSD Braşov, iar Aurelia Fedorca este preşedintele organizaţiei orăşeneşti a PSD Negreşti-Oaş.
Pe de altă parte, Congresul de duminică pune în joc şi funcţia de preşedinte executiv al PSD, vizată de Valeriu Zgonea încă de la preluarea şefiei interimare a PSD de către Liviu Dragnea. După ce funcţia a fost la un pas de a fi eliminată din Statut, Zgonea s-a înscris în cele din urmă în cursă, având susţinerea a aproximativ 40 de filiale. Cu toate acestea, în luptă a intrat şi vicepreşedintele PSD Constantin Niţă. Acesta a fost deranjat, potrivit unor surse social-democrate, de eliminarea funcţiei de prim-vicepreşedinte, la care intenţiona să candideze.
Restul funcţiilor din conducerea PSD vor fi funcţii decise în Comitetul Executiv Naţional, precum cele 8 de secretari regionali, dar şi funcţia de secretar general, care ar urma să-i revină, potrivit unor surse social-democrate, liderului deputaţilor PSD, Marian Neacşu.
Congresul de duminică va reuni aproximativ 4.000 de delegaţi, care vor trebui să aleagă noua conducere a PSD. Aceştia vor primi trei buletine de vot, de culori diferite, pentru fiecare din funcţiile puse în joc: preşedinte executiv, vicepreşedinţi din partea Organizaţiei de Femei şi vicepreşedinţi bărbaţi.