Comisia de Cod electoral a finalizat proiectul legii alegerilor locale. Preşedinţii de CJ vor fi aleşi de consilierii locali

FOTO Dana Donciu

Comisia parlamentară de Cod electoral a finalizat, joi, proiectul de lege privind alegerile locale. Aşa cum s-a stabilit de principiu, la alegerile din 2016, preşedinţii de consilii judeţene vor fi aleşi, indirect, prin votul secret al consilierilor judeţeni, cu majoritate simplă.

Proiectul de lege va fi trimis luni, spre dezbaterea Senatului, iar, apoi, la Camera Deputaţilor.

Proiectul va prevede ca preşedinţii consiliilor judeţene, dar şi vicepreşedinţii şi viceprimarii să fie aleşi în mod indirect, prin vot secret de consiliul judeţean, cu majoritate simplă. Aceştia vor putea fi demişi însă la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul consilierilor judeţeni, cu majoritate calificată, adică cu voturile a două treimi din numărul total, şi motivat. O astfel de prevedere era specificată şi în legislaţia din 2004. 

De asemenea, în noua lege, primarii vor fi aleşi dintr-un singur tur, ca şi în prezent. Toate candidaturile vor trebui să fie însoţite de liste de susţinători de minimum 1% din numărul total al alegătorilor, dar nu mai puţin de 100 de susţinători pentru comune, 500 pentru oraşe de rangul 2 şi 3 şi 1000 de susţinători pentru municipii şi pentru Bucureşti.

Comisia a mai stabilit că toate cheltuielile din procesul electoral se vor recupera de la bugetul de stat, nu de la bugetele locale, cum este în prezent, precum şi implementarea registrului electoral al AEP pentru gestionarea cetăţenilor cu drept de vot şi introducerea sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi a votului.

Preşedintele comisiei, Valeriu Zgonea, a precizat că procesul electoral în sine va fi coordonat de AEP, iar partea de implementare informatică va fi coordonată de STS, care asigură transferul de date între secţiile de vot, birourile electorale judeţene şi Biroul Electoral Central.

Tot în şedinţa de astăzi s-a mai stabilit că în cazul în care  consilierii părăsesc partidele pe listele cărora au candidat, prefecţii să fie cei care vor constata încetarea mandatului şi nu prin votul consilierilor, cum era până acum.

Victor Paul Dobre a arătat că, prin această prevedere, se doreşte să se evite situaţia în care, deşi partidele decid retragerea sprijinului politic unor consilieri, încetarea mandatului nu se pune în practică deoarece nu se votează în consiliu.

Zgonea a arătat că, astfel, nu se mai supune la vot încetarea mandatului consilierilor aflaţi în această situaţie, ci prefectul va constata încetarea mandatului.