CCR discută azi mai multe sesizări a unor legi, printre care şi cea a Guvernului pentru acordarea lunară a unui stimulent de risc pentru profesori
0
Curtea Constituţională dezbate miercuri două sesizări sesizări ale Guvernului şi două ale preşedintelui Klaus Iohannis. Printre acestea se regăseşte şi proiectul de lege al PSD care prevede acordarea lunară a unor stimulente de risc pentru cadrele didactice, în valoare de 2.000 lei, pe perioada stării de urgenţă şi a stării de alertă, adoptat de Parlament.
Stimulentele pentru profesori
Propunere legislativă pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ pe întreaga durată a stării de alertă şi urgenţă, ca urmare a riscului răspândirii coronavirusului COVID-19 a fost iniţiată de parlamentarii PSD Marcel Ciolacu, Paul Stănescu, Robert Cazanciuc, Cosmin Radu Preda şi Alfred Simonis şi adoptat de Camera Deputaţilor, decizional, pe 13 octombrie.
„Începând cu anul şcolar/universitar 2020–2021, pe perioada stării de alertă/stării de urgenţă instituite ca urmare a situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, personalul didactic, personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic din învăţământul preuniversitar şi universitar de stat, precum şi din unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior, beneficiază de un stimulent de risc după cum urmează: a) în cuantum de 2000 de lei lunar, pentru personalul didactic; b) în cuantum de 1500 de lei lunar, pentru personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic”, conform legii adoptate de Parlament.
Guvernul motivează în sesizare depusă marţi la CCR că actul normativ a fost adoptat cu încălcarea legislaţiei care prevede că „nu se pot promova acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituţia României, republicată, care conduc la creşterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor în sectorul bugetar”.
„Conform procedurii legislative, (...) legea a fost promovată la data de 14.09.2020 şi adoptată la data de 13.10.2020 iar mandatul Guvernului expiră la data încheierii mandatului actualului Parlament, respectiv 20 decembrie 2020. Pe cale de consecinţă actul normativ a fost adoptat în interiorul termenului de 180 de zile până la expirarea mandatului Guvernului, fiind încălcate dispoziţiile art.17 alin.(1) din Legea nr.69/2010 cu consecinţa nerespectării art.1 alin.(5) din Constituţia României”, argumentează reprezentanţii Executivului.
De asemenea, Guvernul susţine că „procedura parlamentară urmată de legea pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 observăm că, pe de o parte, conform art.111 alin.(1) din Constituţie, textele din lege care afectează prevederile bugetului de stat nu au fost însoţite de dovada solicitării informării Parlamentului de către Guvern, solicitare care ar fi trebuit să fie formulată de preşedintele Senatului, şi nici de dovada că această informare a fost solicitată ulterior, pe parcursul derulării procedurii de la Camera Deputaţilor, iar pe de altă parte iniţiatorii propunerii legislative nu au solicitat Guvernului fişa financiară prevăzută de dispoziţiile art.138 alin.(5) din Constituţie şi art.15 din Legea nr.500/2002”.
Executivul solicită CCR să constate neconstituţionalitatea legii în ansamblul ei pentru că, „din datele existente la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, impactul suplimentar asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat determinat de adoptarea acestei măsuri este de circa 713,1 milioane de lei lunar, respectiv de 1.707,5 milioane de lei în anul 2020”.
„Aşa fiind, în conformitate cu practica constantă a Curţii Constituţionale şi în raport de prevederile stabilite în prezenta lege, apreciem că în lipsa unei fişe financiare la momentul adoptării legii conform art.15 alin.(3) din Legea nr.500/2002, şi în lipsa unui dialog real între Guvern şi Parlament nu se poate trage decât concluzia că la adoptarea legii s-a avut în vedere o sursă de finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi efectiv, nefiind aşadar reală”, conform sursei citate.
Respingerea OUG de modificare a legii privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în economie, pe masa Curţii
Referitor la sesizarea făcută marţi la CCR privind legea de respingere a OUG privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, Executivul precizează că actul normativ trebuia adoptat cu majoritatea absolută a voturilor în fiecare Cameră a Parlamentului, conform Constituţiei.
Din informaţiile existente pe pagina electronică a Camerei Deputaţilor rezultă că la Senat Legea de respingere a acestei OUG „a fost adoptată ca lege organică, cu majoritatea prevăzută de art.76 alin.(1) din Constituţie, respectiv cu majoritatea absolută, iar la Camera Deputaţilor aceeaşi lege de respingere a fost adoptată ca lege ordinară cu majoritatea prevăzută la art.76 alin.(2) din Constituţie, respectiv ca lege ordinară”, potrivit textului sesizării Guvernului.
„În consecinţă, în ceea ce priveşte majoritatea de adoptare, Camera Deputaţilor a încălcat prevederile constituţionale ale art.115 alin.(5) teza finală şi art.76 alin.(1) din Constituţie. Or, legea este actul de voinţă al Parlamentului în ansamblul celor două camere, neputând fi adoptată parţial ca lege organică de către o cameră şi parţial ca lege ordinară de către cealaltă cameră. Ambele camere trebuiau să adopte legea cu majoritatea necesară pentru legile organice, respectiv majoritatea absolută”, conchide sursa menţionată.
Conform actului normativ, „la data intrării în vigoare a prezentei legi se interzice, pentru o perioada de 2 ani, înstrăinarea participaţiilor statului la companiile şi societăţile naţionale, la bănci, precum şi la orice alta societate la care statul are calitatea de acţionar, indiferent de cota de participaţie deţinută”.
De asemenea, proiectului de lege care respinge OUG 166/2020 pentru modificarea Legii nr.173/2020 privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică mai arată că „se suspendă, pentru o perioadă de 2 ani, orice operaţiuni privind înstrăinarea participaţiilor statului la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la societăţile la care statul are calitatea de acţionar, începute anterior intrării în vigoare a prezentei legi”.
Sesizarea lui Iohannis referitoare la modificarea legii privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală
Pe 13 noiembrie, şeful statului a sesizat Curtea cu privire la acest act normativ adoptat de către Parlament. Klaus Iohannis argumentează că dispoziţiile unei legi organice nu pot fi modificate decât prin norme cu aceeaşi forţă juridică, cu atât mai mult însăşi legea organică nu poate fi abrogată în integralitate printr-o lege cu caracter ordinar.
„În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că ori de câte ori o lege derogă de la o lege organică, ea trebuie calificată ca fiind organică, întrucât intervine tot în domeniul rezervat legii organice. Mai mult, legiuitorul constituant a stabilit, în mod indirect, în cuprinsul conţinutului normativ al art. 73 alin. (3) din Constituţie, că reglementările derogatorii sau speciale de la cea generală în materie trebuie şi ele adoptate, la rândul lor, tot printr-o lege din aceeaşi categorie. Altfel spus, Curtea a reţinut că dispoziţiile unei legi organice nu pot fi modificate decât prin norme cu aceeaşi forţă juridică. (Decizia nr. 53/1994, Decizia nr. 88/1998, Decizia nr. 442/2015, Decizia nr. 392/2014 şi Decizia nr. 537/218). Aşadar, dacă, potrivit jurisprudenţei instanţei constituţionale, dispoziţiile unei legi organice nu pot fi modificate decât prin norme cu aceeaşi forţă juridică, cu atât mai mult însăşi legea organică nu poate fi abrogată în integralitate printr-o lege cu caracter ordinar”, arată sesizarea şefului statului către Curtea Constituţională.
Preşedintele Iohannis precizează că analizând fişa parcursului legislativ al legii criticate rezultă că Parlamentul nu a consultat Guvernul cu privire la impactul financiar al intervenţiilor legislative preconizate la art. 19 alin. (1) lit. a) din legea dedusă controlului de constituţionalitate, contrar prevederilor art. 111 alin. (1) teza a doua şi art. 138 alin. (5) din Constituţie.
„Deşi soluţia legislativă ce prevede că finanţarea Camerei Agricole Naţionale se asigură şi din surse de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în primii trei ani de funcţionare a camerelor agricole a rezultat în urma adoptării unui amendament la camera decizională, Camera Deputaţilor, considerăm că respectarea prevederilor constituţionale mai sus invocate se impunea cu necesitate”, mai arată Klaus Iohannis.
De asemenea, în situaţia în care intervenţiile legislative preconizate de Parlament au un impact direct asupra bugetului de stat, era necesar să existe o colaborare reală între Guvern (care să asigure adaptarea măsurilor prin raportare la situaţia economică a României în contextul eforturilor conjugate pentru combaterea epidemiei de Covid-19) şi Legislativ.
În cauza de faţă, comisia permanentă din Camera Deputaţilor a omis să solicite Guvernului elaborarea fişei financiare.
„Atunci când dispoziţiile legale preconizate, ce generează impact financiar asupra bugetului de stat, sunt rezultatul unor amendamente admise în cadrul procedurii legislative, prima Cameră sesizată sau Camera decizională, după caz, are obligaţia de a solicita fişa financiară. Pe cale de consecinţă, atunci când o iniţiativă legislativă are implicaţii bugetare, Guvernul trebuie să prezinte atât punctul de vedere, cât şi fişa financiară”, conform sursei citate.
La art. 6 alin. (4) din legea criticată se prevede că aceste camere agricole se vor înscrie „ca organizaţii private de interes public, nonprofit, în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi au sediul, până la data desfăşurării alegerilor”.
Or, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii se înscriu în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor organizaţiile neguvernamentale, inclusiv cele care au dobândit statutul de utilitate publică.
„Faţă de cele de mai sus, considerăm că prin utilizarea sintagmei „organizaţii private de interes public”, iar nu a celei de „organizaţii neguvernamentale cu statut de utilitate publică”, corelativ cu obligaţia înscrierii în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, nu se poate stabili cu claritate care va fi natura juridică a camerelor agricole ce urmează a fi înfiinţate”, potrivit sesizării.
Neclaritatea acestei norme este strâns legată de neclaritatea descrisă la punctul anterior referitoare la natura juridică a camerelor agricole ce urmează a fi înfiinţate, susţine Iohannis.
„Din această perspectivă, considerăm că este inadmisibil ca o entitate privată să preia atribuţii şi personal de la unele instituţii publice şi să se subroge în drepturile şi obligaţiile acestora. Mai mult, legea criticată nu prevede în concret care sunt acele instituţii publice de la care se vor prelua de către camerele agricole unele atribuţii şi nici nu intervine asupra actelor normative ce reglementează activitatea acelor instituţii”, conchide sursa menţionată.
Sesizarea lui Iohannis pe legea prin care permisul de vânătoare poate fi obţinut după şase luni de stagiatură
„În data de 10 iunie 2020, Senatul, în calitate de primă Cameră competentă, a respins propunerea legislativă care, potrivit expunerii de motive a iniţiatorilor, viza procedura de obţinere a despăgubirilor, în cazul prejudiciilor produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, precum şi modalitatea folosirii pe timp de noapte a mijloacelor de vizualizare moderne pentru vânarea speciilor mistreţ, şacal şi vulpe. Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a eliminat toate dispoziţiile introduse de iniţiatori. Mai mult, a operat modificări ce se îndepărtează de la obiectul avut în vedere de aceştia, modificând durata stagiului pentru dobândirea permisului permanent de vânătoare şi introducând un nou mijloc de practicare a vânătorii, şi anume cu păsări de pradă”, conform sesizării depuse de preşedintele Iohannis la CCR.
Şeful statului precizează că „analizând parcursul legislativ al legii criticate şi comparând formele acesteia din momentul iniţierii şi de la momentul adoptării, apreciem că legea dedusă controlului este semnificativ modificată de către Camera decizională faţă de forma iniţiatorului şi a primei Camere sesizate. Drept urmare, textele noi adoptate de Camera Deputaţilor nu au făcut obiectul iniţiativei legislative, iar prima Cameră sesizată nu a avut ocazia să le analizeze, să le dezbată şi să hotărască asupra lor”.
Klaus Iohannis mai argumentează că proiectul de lege adoptat de Parlament nu respectă dispoziţiile Legii 24/2000, pentru că reglementările nou introduse arată că practicarea vânătorii cu păsări de pradă este autorizată, însă, conform dispoziţiilor în vigoare, practicarea vânătorii cu păsări de pradă constituie infracţiune de braconaj.
„Astfel, în cazul intrării în vigoare a legii deduse controlului de constituţionalitate, în acelaşi act normativ se vor afla două dispoziţii contradictorii, aspect ce conduce la imposibilitatea aplicării legii, cu privire la modalitatea de practicare a vânătorii cu păsări de pradă”, precizează Iohannis.
El face referire şi la o sintagmă a legii „păsări de pradă” şi spune că noua normă şi anume practicarea vânătorii cu păsări de pradă are un conţinut neclar şi contravine unor prevederi constituţionale.
„Mai mult, în lipsa definiţiei sintagmei «păsări de pradă», precum şi a modalităţii de desfăşurare a vânătorii cu păsări de pradă, apreciem că norma nou introdusă are un conţinut neclar, aspect ce contravine prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, care consacră principiul legalităţii, în componenta sa privind calitatea normei juridice, deoarece generează imprevizibilitate şi neclaritate prin utilizarea unei sintagme cu o largă semnificaţie, fără a o explicita. Potrivit art. 48 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, «Dacă în cuprinsul unui articol se utilizează un termen sau o expresie care are în contextul actului normativ un alt înţeles decât cel obişnuit, înţelesul specific al acesteia trebuie definit în cadrul unui alineat subsecvent»”, mai argumentează şeful statului.
Camera Deputaţilor a adoptat pe 6 octombrie, decizional, proiectul de lege prin care permisul de vânătoare poate fi obţinut după şase luni de stagiatură şi nu după un an de stagiatură cum era prevăzut până acum.
Astfel, potrivit unui amendament al grupului parlamentar al PSD, permisul de vânătoare poate fi obţinut dacă persoana a efectuat „şase luni de stagiatură sub îndrumarea organizaţiei vânătoreşti care gestionează cel puţin un fond cinegetic, la care solicită să fie înscris, cu excepţia absolvenţilor de învăţământ superior cu profil cinegetic”.
Legea în vigoare prevede o perioadă de un an de stagiatură „sub îndrumarea organizaţiei vânătoreşti care gestionează cel puţin un fond cinegetic, la care solicită să fie înscris, cu excepţia absolvenţilor de învăţământ superior cu profil cinegetic”.
Alte condiţii pe care un solicitant trebuie să le îndeplinească, cumulativ, la data susţinerii examenului, pentru a dobândi permis de vânătoare permanent şi care rămân în vigoare în continuare sunt:
„- vârsta minimă de 18 ani;
- să fi luat parte la minimum o instruire practică într-un poligon de tir privind portul şi folosirea armelor şi muniţiilor de vânătoare;
- să fi fost declarat admis la examenul organizat pentru obţinerea permisului de vânătoare permanent, susţinut în faţa unei comisii, constituită din reprezentanţi ai autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare, ai asociaţiilor, uniunilor sau federaţiilor reprezentative la nivel naţional şi internaţional şi ai instituţiilor de învăţământ superior de stat;
- în ultimii 5 ani să nu fi săvârşit fapte care sunt încadrate ca infracţiuni de prezenta lege;
- să fie apt din punct de vedere fizic şi psihologic, la data examenului, pentru a deţine şi folosi armă letală”.
Conform unui alt amendament al PSD vânătoarea este practicată „cu păsări de pradă”.
Deputaţii au eliminat un articol din lege care prevedea că: „despăgubirile pentru pagubele produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic se suportă după cum urmează: a) pentru pagubele produse în fondurile cinegetice şi în intravilan – de gestionarul faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor cinegetice în cauză; b) pentru pagubele produse în ariile naturale protejate, neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă – de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, din bugetul Fondului pentru Mediu”.
Se încarcă comentariile...
