Alegeri prezidenţiale 2014. Cum a fost omorât votul prin corespondenţă

Parlamentarii PDL au propus, în 2011, pe când se aflau la Putere, un proiect de legea privind votul prin corespondenţă. Proiectul legislativ a trecut de Senat, dar a fost respins în 2013 de majoritatea USL

La prima dezbatere electorală dintre Ponta şi Iohannis, desfăşurată marţi seara la Realitatea TV, a fost adus în discuţie subiectul votului prin corespondenţă, care ar fi rezolvat, practic, problema românilor din diaspora. „Sunt un susţinător al ideii organizării votului prin corespondenţă şi a votului electronic. Putem, în 2016, să asigurăm votul prin corespondenţă şi cel online în mod sigur“, a spus, repede, Ponta. „PSD-ul a fost împotriva votului prin corespondenţă şi votului online“, a răspuns Iohannis. Cum au stat lucrurile de fapt? În 2011, 55 de senatori şi deputaţi PDL, partid aflat atunci la Putere, au iniţiat un proiect legislativ privind „introducerea votului prin corespondenţă pentru cetăţenii români aflaţi în străinătate“. „Este de datoria statului român să se asigure că şi românii din străinătate pot vota la alegerile din România într-un mod cât mai simplu, fără să piardă timp şi bani şi fără să suporte umilinţa de a sta la cozi de ore întregi pentru a-şi exercita un drept care ar trebui să fie la îndemână“, se arată în expunerea de motive a proiectului. Parlamentarii PDL vorberau în 2011 exact despre ceea ce vedem astăzi în marile capitale europene: cozi de zeci de metri cu români aşteptând să voteze. Votul prin corespăondenţă era definit astfel în proiectul de lege: „Exercitarea drepturlui de vot prin expedierea documentelor ce cuprind opţiunea de vot prin intermediul serviciilor poştale către autorităţile statului român autorizate în acest sens“.

Lege trântită de USL
Propunerea a primit aviz pozitiv de la Consiliul legislativ şi trecut tacit de Senat, în luna mai 2011. A ajuns în următoarea săptămână la Camera Deputaţilor , dar a fost înscris pe ordinea de zi pentru a fi votat abia în 9 octombrie 2012, când Guvernul Ponta era deja instalat de câteva luni. De ce nu a fost votat proiectul în 2011, în timpul guvernării PDL? Potrivit unor surse politice, UDMR, aflată atunci la guvernare alături de PDL, s-a opus vehement, pentru că, dacă s-ar fi înregistrat un număr mare de voturi în străinătate, formaţiunea maghiară risca să nu mai treacă pragul electoral şi să rămâmnă în afara Parlamentului, pentru că procenetel marilor partide ar fi crescut proporţional cu numărul voturilor din străinătate. De altfel, Victor Ponta, pe atunci preşedinte PSD, le-a solicitat public parlamentarilor maghiari să blocheze proiectul de lege. „În discuţia cu UDMR, am făcut o referire directă la cea mai gravă formă de fraudare pe care PDL şi în special ministrul Teodor Baconschi o pregătesc, cea privind furtul voturilor din diaspora“, spunea Ponta în 2011.  Acum, înainte de turul doi, premierul vorbeşte despre adoptarea unei legi a votului prin corespondenţă  începând cu 2016. Proiectul a fost respins de Camera Deputaţilor în martie 2013, cu 228 de voturi „pentru“, 63 „împotrivă“ şi 5 abţineri, când majoritatea USL din Parlament funcţiona la capacitate maximă. 

În aprilire 2014, o mână de parlamntari PMP au depus un nou proiect de lege privind votul prin corespondenţă, dar iniţiativa a fost respinsă de Senat, acum afându-se în sertarele Camerei Deputaţilor Comisiile juridica si de administratie din Camera Deputatilor au dat raport de respingere pentru votul prin coresponenta, pe motiv ca ar incalca secretul votului. "Absenţa unui cadru precum cel al secţiilor de votare poate afecta secretul votului, poate favoriza influenţele exterioare asupra alegătorului la momentul votării sau chiar substituirea de persoane în scopul vicierii rezultatelor scrutinelor electorale. Reglementarea propusă nu oferă garanţii suficiente că voturile prin corespondenţă au fost într-adevăr exprimate de persoanele înscrise în registrul aferent, ale căror nume figurează ca expeditori ai buletinelor de vot", se arata in raportul de respingere.