Vânzări-cumpărări

Preşedintele-director general al Televiziunii Române, Elwis Claudiu Săftoiu, deloc sigur că îi va fi dat să aniverseze un an de când numai Dumnezeu, Crin Antonescu şi USL ştiu cum s-a nimerit să ajungă într-o dregătorie pentru care nu are nici cea  mai elementară înzestrare, s-a gândit să îşi sărbătorească în avans descinderea şi sălăşluirea, cu înaltă şi iresponsabilă binecuvântare politică.

Unde? În cel mai confortabil birou din Calea Dorobanţi 191. Iar cum sărbătoare fără dar nu se poate, personajul, imun la orice fel de critici publice, incapabil să îşi conştientizeze ridicolul absolut, recent sancţionat de usturătoarele râsete ale invitaţilor la Gala UNITER, s-a gândit să îşi facă unul. Plătit nu din bani proprii, ci din cei ai instituţiei pe care o conduce cu bravură şi vădită transpiraţie spre faliment.

Socotindu-şi iluziile drept realitate şi minciunile drept adevăruri, spunând cui are naivitatea să-l creadă că greul a trecut, încurajat în megalomania lui gogoliană de indiferenţa, neprofesionalismul şi orbirea Comisiilor pentru cultură, artă şi mijloace de comunicare în masă ale Parlamentului, domn Ubu din TVR s-a gândit că a sosit vremea pentru shopping. Şi încă pentru unul en gros. A convins, aşadar, Consiliul de Administraţie al Televiziunii publice, la rându-i controlat politic, să aprobe achiziţionarea în leasing a nici mai mult, nici mai puţin decât 140 de noi automobile.

Mai nimeni din respectivul respectivul Consiliu nu s-a întrebat dacă o astfel de achiziţie masivă e una prioritară. Nu a vrut să afle la ce i-or fi necesare Televiziunii Române aşa, dintr-o dată, atâtea maşini noi, câtă vreme nu sunt bani de deplasări, nu sunt bani de benzină, nu sunt bani de producţie, nu sunt bani pentru înnoirea aparaturii, nu sunt bani pentru casete şi acumulatori, nu sunt bani pentru plata utilităţilor, salariile se achită cu greu, iar instituţia continuă să se îndatoreze, contractând împrumuturi pentru refinanţarea uriaşelor credite angajate anterior.

Consiliul de Administraţie al SRTV acceptă, din păcate, sub pretextul neimplicării în politica editorială, nu doar fanteziile investiţionale ale preşedintelui său. Înghite pe nemestecate farsa redifuzărilor obositoare, nemarcate ca atare, nu observă, cum nu observă nici Comitetul director, slaba calitate a ziselor programe noi, croite strâmb şi amatoricesc după modele de succes din anii `70-`80 ai secolului trecut, admite caricaturi cărmăzăniene de genul De la A la Infinit, nu vede cât de neinspirate sunt strategiile editoriale imaginate de Irina Radu, strategii parcă anume proiectate ca să-i îndepărteze pe telespectatori de ceea ce difuzează TVR.

 Consiliul Naţional al Audiovizualului, la rându-i controlat de USL, asistă pasiv la tot mai pronunţata aservire politică a Televiziunii Române, la uşurinţa şi voluptatea cu care aceasta face ceea ce îi este în specific din 1990 încoace, adică îşi schimbă stăpânul în funcţie de formaţiunea politică aflată la putere.

De pildă, era de aşteptat ca CNA să sară ca ars şi să aplice drastice sancţiuni la vasta operaţiune de publicitate politică săvârşită în cursul weekendului trecut în spaţiul generos, rezervat uneia dintre cele mai prost paginate şi rău famate emisiuni din grila de programe a Televiziunii publice. E vorba de Ne vedem la TVR, emisiune cu condicuţă şi consistent istoric în ale temenelelor şi prostituţiei politice, gestionate de o expertă în domeniul spinării de gumilastic- Marina Almăşan.

Spre a-i face pe plac domnului Elwis, dar mai ales numărului doi din TVR, Cristian Zgabercea, ai cărui sponsori politici sunt pesediştii constănţeni şi mai-marii lor, Nicuşor Constantinescu şi Radu Mazăre, Marinuca a pus în undă o lungă şi abjectă odă dedicată celui din urmă. Care, savurându-şi bătaia de joc la adresa telespectatorului român, îngăduită de conducerea postului public de televiziune, şi-a adus la ospăţul mediatic dat în cinstea lui, întreg familionul, adică şi mama, şi fraţii. Totul petrecându-se -unde altundeva?-, că doar cine se aseamănă se adună, decât pe terasa Clubului Ego al familiei Becali.  

Ştim bine. Ospăţ fără binecuvântare bisericească nu se poate. Şi cum Arhiepiscopul Constanţei, Teodosie Tomitanul, e cunoscut ca un apropiat al PSD, al lui Adrian Năstase, ba chiar e numit, mai în glumă, mai în serios, adevăratul şef al filialei judeţene a respectivului partid, ÎPS-ului în cauză duduia Almăşan i-a alocat un consistent segment. Înalţii ierarhi ai BOR s-au făcut că nu au băgat de seamă sanctificarea în direct a controversatului primar al Constanţei săvârşită de Preasfinţitul constănţean, fost snagovean, la fel cum încearcă să ascundă sub preş realitatea prezenţei în închisoarea în care îşi face veacul Gigi Becali a altui tovarăş al lor de altar, de ospeţe şi de subvenţii publice, Versanufie Prahoveanul.

Să ne reamintim că în aprilie 2011, aceeaşi Marina Almăşan şi-a dat ochii peste cap şi a făcut sluj, probabil din ordinul lui Alexandru Lăzescu, preşedintele de atunci al SRTV, al neuitatului Dan Radu şi al Rodicăi Culcer, în faţa lui Emil Boc, a Elenei Udrea şi a lui Gheorghe Flutur. Atunci CNA a reacţionat dur şi prompt, amendând SRTV cu 10.000 de lei.

Şi tot atunci, dl. Ioan Onisei, membru CNA din partea PDL, a declarat că e inadmisibil ca TVR să facă publicitate electorală în emisiuni ce au cu totul alt rost. Azi nimeni din CNA nu are o astfel de reacţie de bun-simţ, iar Cristian Zgabercea, Elwis Săftoiu şi Marina Almăşan îşi pot îngădui pe mai departe, nestingheriţi, să îi ia în derâdere pe cei ce plătesc taxă de abonament servindu-le, dispreţuitor, acelaşi gen de emisiuni de propagandă.

Ca meniul să fie complet şi pentru ca domnul Zgabercea să fie cât mai triumfător la ora raportului în poziţie de drepţi către stăpânii şi proteguitorii lui constănţeni, aceeaşi TVR, care nu are bani pentru Festivalul Enescu, a transmis tot sâmbâtă, meciul de liga a doua Farul Constanţa-FC Brăila.

Un semn că TVR nu doar cumpără. Ci că, mai ales, vinde. Îşi vinde la preţ scăzut şi fără crize de conştiinţă bruma de onoare şi de credibilitate.