Sorin Blejnar, lupul paznic la oi. Cum lua şpăgi cu o mână şi „sugruma“ evaziunea cu cealaltă fostul şef al ANAF

„Bubele” lui Sorin Blejnar, fostul şef al ANAF

Fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, declara public în perioada 2011-2012 că luptă cu evaziunea fiscală şi că va controla marile averi. Pentru asta, el plănuia strategii la nivel naţional, împreună cu miniştrii de Interne şi Finanţe. Însă exact în acea perioadă Blejnar ar fi primit o şpagă de 13 milioane de lei prin intermediul unor firme-fantomă, de tip evazionist.

Unul dintre cei mai controversaţi foşti şefi ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Sorin Blejnar (46 de ani), a ajuns în spatele gratiilor pentru 30 de zile pentru trafic de influenţă. Îmbrăcat într-o ţinută lejeră, pantaloni sport, hanorac şi vestă, Blejnar şi-a luat totuşi cu el în celulă şi un costum de haine de lux, marca „Hugo Boss”.

Procurorii DNA spun că fostul demnitar ar fi primit în urmă cu 4 ani o şpagă de 13 milioane de lei, circa 3 milioane de euro, de la Horaţiu Bruno Berdilă, patronul firmei IT Romsys. În schimbul banilor, Blejnar, care a condus Fiscul în perioada ianuarie 2009- aprilie 2012, trebuia să favorizeze Romsys la încheierea a două contracte publice ale ANAF-ului, în valoare de 60 de milioane de lei. Potrivit DNA, el ar fi primit şpaga prin intermediul a cinci firme-fantomă, controlate în acte de cetăţeni arabi, care au făcut tranzacţii de tip evazionist. Totul s-ar fi întâmplat la finalul mandatului său, în perioada noiembrie 2011- ianuarie 2012. În faţa procurorilor, Blejnar a declarat că este „total” nevinovat şi că nu-l cunoaşte pe Berdilă.

2011, apare „Regina şpăgilor“

Însă, încă din 2011, presa dezvăluia că numele lui Blejnar apărea în mai multe dosare de corupţie. Mai exact, în februarie 2011, fosta şefă a Vămii Ploieşti, Diana Severin, spunea că şeful Fiscului ar fi „Regina corupţiei din vămi”. „Nu sunt «Regina» şi neg că aş avea vreo implicare în piramida şpăgilor”, a  reacţionat imediat Blejnar. Câteva luni mai târziu, fostul şef al Fiscului a fost audiat ca martor la DNA, într-un dosar de corupţie din Portul Constanţa. 

La sfârşitul lunii octombrie 2011, înainte cu o lună de a primi primele tranşe de şpagă, aşa cum pretind procurorii, Blejnar s-a întâlnit cu şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, cu care a discutat despre controlul marilor averi şi despre continuarea restructurării ANAF. 

„Am discutat despre strategia noastră de continuare a reformării instituţiei, de restructurare, de modernizare a sistemului IT, despre simplificarea sistemului de declaraţii fiscale şi despre strategia de includere a metodelor indirecte de control al marilor averi”, spunea după întâlnire şeful Fiscului. Jeffrey Franks a mai avut o întâlnire cu Blejnar şi în ianuarie 2012, când au discutat situaţia încasărilor bugetare. 

Pe 10 ianuarie 2012, atunci când Blejnar ar fi primit ultimele tranşe din şpaga de 13 milioane de euro, şeful Fiscului a participat la o importantă şedinţa inter-instituţională. Conducerile Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului de Finanţe, ANAF, Autorităţii Naţionale a Vămilor şi a Gărzii Financiare au decis atunci în cadrul unei întâlniri, care a avut loc la sediul MAI, elaborarea unui plan de măsuri pentru intensificarea luptei împotriva evaziunii fiscale pe anul 2012.

Prietenii Marta şi Schwartzenberg

Acesta este cel de-al treilea dosar deschis pe numele lui Sorin Blejnar. Prima anchetă începută împotriva sa a fost deschisă în iulie 2012, la câteva luni de la demiterea acestuia din funcţie. În acest caz, fostul şef al Fiscului este condamnat în primă instanţă la 5 ani de închisoare pentru complicitate la evaziune fiscală şi constituirea unui grup infracţional organizat. Practic, el a fost găsit vinovat că ar fi protejat, în 2011-2012, afacerile milionarului Radu Nemeş, zis „Regele Motorinei“. 

Prejudiciu: 56 de milioane de euro. Dosarul este acum la Curtea Supremă. Blejnar este complice cu fostul său şef de cabinet, Codruţ Marta şi milionarul israelian Elan Schwartzenberg. Marta şi Schwartzenberg sunt dispăruţi din 2012, iar pe numele lor judecătorii au emis mandate de arestare în lipsă. 

Potrivit interceptărilor de la dosar, pe 9 februarie 2012, când a fost numit un nou Guvern, iar noul ministru de Finanţe analiza oportunitatea demiterii lui. Schwartzenberg şi Marta au făcut demersuri în vederea menţinerii în funcţie „sau cel puţin pentru a determina numirea în funcţia de preşedinte al ANAF a unei persoane apropiate care să protejeze în continuare activitatea grupului”. 

Interceptările dintre „Regele Motorinei” şi Marta au dezvăluit că Blejnar era sub presiune şi voia să plece de la ANAF. Nemeş i-a spus lui Marta să vină mai repede în ţară, întrucât „pe dumneavoastră întotdeauna v-a ascultat” (Blejnar – n.r.).  „Măcar o perioadă, că nu-i momentul acuma. Măcar, când e o perioadă mai liniştită, că acuma chiar nu e … e prea mare presiunea acuma”, spunea Nemeş. 

Sorin Blejnar mai este judecat într-un dosar DIICOT pentru complicitate la evaziune fiscală şi sprijinire a unui grup infracţional organizat. Este vorba tot de protejarea unor afacerişti care nu ar fi plătit accizele la achiziţii de combustibili. Prejudiciul: 22 de milioane de lei.  

Milionarul care s-a angajat la Fisc

Potrivit unor surse judiciare, în dosarul în care Blejnar a fost arestat mai este cercetat pentru luare de mită şi afaceristul Dan Stroe, zis „Corsaru’”, fost director al Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne din cadrul ANAF. Fostul funcţionar public nu a fost găsit luni dimineaţa în momentul punerii în aplicare a mandatului de aducere. Sursele citate au explicat că Stroe a fost localizat de procurorii DNA, care l-au citat în vederea audierii sale. 

Anchetatorii spun că este persoana la care a apelat Blejnar pentru favorizarea firmei Romsys, iar pentru serviciile aduse Stroe ar fi fost recompensat. De altfel, Dan Stroe a mai fost trimis în judecată de procurorii DIICOT în 2012, în dosarul fostului senator Cezar Mădureanu, privind o reţea de evaziune fiscală din industria zahărului. 

Prejudiciu: 168 de milioane de euro. Stroe este acuzat că a pus la dispoziţia unor membri ai clanului „Butoane” din Giurgiu informaţii şi documente referitoare la controalele organizate la firmele implicate în circuitele comerciale şi financiare frauduloase. El ar fi influenţat echipele de control pe linia modului de evidenţiere a TVA în sensul efectuării unor verificări superficiale, servicii în schimbul cărora ar fi fost recompensat material. 

Acuzaţiile: abuz în serviciu, evaziune fiscală şi spălare de bani. Înainte de a se angaja la ANAF, Stroe a fost un prosper afacerist care a rulat zeci de milioane de euro. În 2010 a renunţat brusc la activităţile din mediul privat, pentru a deveni angajat la stat pe un salariu lunar de câteva mii de lei. În iulie 2012, procurorii DIICOT au găsit în casa lui Stroe un seif ce conţinea 600.000 de euro. 

Conform declaraţiei de avere din noiembrie 2010, Stroe avea disponibilităţi băneşti de aproximativ 3 milioane euro, acordase unei persoane fizice un împrumut de 980.000 euro, investise într-o clinică privată 500.000 euro, deţinea ceasuri de 60.000 euro, bijuterii de 50.000 euro şi tablouri de 110.000 euro.