Tentativa de atac terorist la Târgu Secuiesc: Cât de teamă ar trebui să ne fie de incidentul din Covasna

1.227.600 de persoane de etnie maghiară au fost întregistrate în România FOTO David Muntean

Tentativa de atentat de la Târgu Secuiesc, care a pus pe jar autorităţile nu i-a luat prin surprindere pe psihologi şi sociologi, care spun că astfel de acţiuni erau cumva de aşteptat, având în vedere acţiunile similare din spaţiul european.

Cu toate acestea, specialiştii afirmă, aproape la unison, că românii nu sunt un popor care să perceapă pericolul şi că sunt, de cele mai multe ori, indiferenţi de ceea ce se întâmplă în jur. Aceiaşi specialişti arată că deşi cazul de la Târgu Secuiesc a fost unul punctual, el ar putea să crească tensiunile de pe plan local, existente deja între comunităţile de maghiari şi cele de români.

Cum se pot degrada relaţiile dintre maghiari şi români

„În aces caz, dacă se confirmă că a fost o tentativă de atentat, este important să se înţeleagă că această persoană nu reprezintă întreaga comunitate maghiară, intenţiile acesteia sau relaţiile dintre români şi maghiari. Dacă generalizăm, comunicarea, şi aşa firavă în aceste zone, va fi din nou supusă unui risc. Pe de altă parte, este esenţial să înţelegem că trăim într-o lume nesigură, în care astfel de evenimente vor apărea tot mai des şi că este bine să ne mobilizăm altfel decât am făcut-o până în prezent”, atrage atenţia profesorul Daniel David, şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din Universitatea Babeş-Bolyai.

Acesta susţine că dincolo de pregătirea forţelor de ordine, care să poată contracara astfel de evenimente neprevăzute, este importantă şi pregătirea populaţiei. Mai cu seamă, cea a elevilor. „Ar trebui să se discute în şcoală despre terorism, despre xenofobie, copiii şi tinerii să ştie cum să se comporte într-o astfel de situaţie”, a completat Daniel David.

România nu are experienţă în prevenirea actelor de terorism

Despre educaţie vorbeşte şi psihologul Mihai Copăceanu. Potrivit acestuia, neavând o experienţă a atentatelor, aşa cum au ţări precum Franţa sau Belgia, România nu are nici experienţă în prevenirea atentatelor sau a actelor de terorism. În plus, Copăceanu arată că cei care pun la cale tentative mai mult sau mai puţin periculoase trebuie aspru pedepsiţi prin lege. Asta i-ar descuraja să mai apeleze la astfel de tertipuri în viitor, subliniază psihologul.

„La nivel individual nu poţi evita un atentat. Aceşti oameni se duc în mulţime tocmai pentru a crea panică. În ceea ce-i priveşte pe români, sunt pasivi la orice fel de semn de ameninţare. Nu reacţionează în niciun fel. Tentativele individuale, cum pare să fie cel de la Târgu Secuiesc, pot fi mai uşor evitate decât cele în masă. Acelea sunt mult mai periculoase, când vorbeşti de o întreagă reţea”, a declarat Copăceanu, adăugând că oamenii nu ar trebui să se panicheze.

La rândul lui, psihologul Ilie Marinescu afirmă că scopul celor care recurg la astfel de gesturi este să creeze psihoze în rândul populaţiei deşi, de cele mai multe ori, ei se adresează politicienilor şi nu oamenilor de rând. „E o perioadă critică pe plan european din cauza acestor manifestări teroriste în lanţ. După ce s-a întâmplat la Târgu Secuiesc, românii resimt o vulnerabilitate faţă de structurile statului care nu ne apără îndeajuns”, a declarat Marinescu.

În ce măsură trebuie evitate băile de mulţime

Specialistul spune că încercarea de atentat terorist de pe 1 decembrie ar trebui să fie în primul rând un semnal de alarmă pentru politicieni. „Din păcate, actele teroriste le suportă omul de rând, politicienii sunt păziţi, oamenii simpli nu. Ar fi bine ca oamenii să evite aceste băi de mulţime, pentru o perioadă”, a arătat psihologul.

În schimb, sociologul Mircea Kivu e de părere că o astfel de măsură, cum e restrângerea drepturilor individuale, respectiv neparticiparea la adunări publice, nu este de bun augur. „Terorismul chiar asta urmăreşte. Să modifice comportamente. Or, în cazul de faţă nu vorbim de un fenomen social sau de un grup”, a conchis Kivu.