PSD pregăteşte cea mai masivă mutilare a Codurilor penale

PSD pregăteşte cea mai masivă mutilare a
Codurilor penale

Comisia prezidată de Florin Iordache pregăteşte o modificare a Codului penal care ar putea să-l scape pe Liviu Dragnea de pedeapsa primită în dosarul „Referendumul“

Nu mai puţin de 100 de modificări propune PSD la Codurile penale. Printre altele, social-democraţii vor relaxarea condiţiilor de liberare condiţionată, eliminarea neglijenţei în serviciu şi interzicerea comunicărilor publice în cursul urmăririi penale.

Ştiri pe aceeaşi temă

Comisia Iordache a anunţat miercuri modificările pe care vrea să le facă la Codurile penale. Este vorba de aproximativ 100 de modificări unele foarte importante care ar putea avea efect inclusiv asupra unor procese aflate în derulare sau chiar în cazul unor condamnări pronunţate deja. „Sunt şi decizii ale Curţii Constituţionale care trebuiau prinse în Coduri. Deci, aici nu avem nicio discuţie. Mai există nişte modificări legate de proceduri, iar aici putem să discutăm, pentru că pot fi îmbunătăţite. Dar modificarea, de pildă, a unor articole privind abuzul în serviciu sau relaxarea condiţiilor de liberare condiţionată, plus alte nebunii pentru care se insistă să fie prinse în Codurile penale, nu sunt deloc în regulă. S-au făcut atât de multe propuneri, încât Comisia Iordache a editat o broşură cu ele. Sunt propuneri de la PSD care se bat cap în cap. Există o grupare puţin mai liniştită, mai decentă, formată din Cazanciuc, Ţuţuianu, etc., dar este şi o alta formată din Iordache, Nicolae şi Nicolicea, care are iniţiative odioase. Mai este şi deputatul-mitralieră care a venit cu propuneri oripilante“, a explicat ce se întâmplă în Comisia Iordache avocatul Daniel Fenechiu.

Lege cu dedicaţie pentru Dragnea

Una dintre cele mai controversate modificări se referă la redactarea motivării unei hotărâri judecătoreşti definitive şi la semnarea acestor documente. Mai exact, aleşii propun introducerea obligaţiei ca o hotărâre definitivă să fie motivată în cel mult 30 de zile sau în cazuri excepţionale în 60 de zile (dacă judecătorii îşi motivează imposibilitatea de a o face în 30 de zile). În plus, motivarea trebuie semnată de toţi judecătorii care au participat la ultimul termen de judecată. În cazul în care acest lucru nu este posibil, indiferent de motiv, atunci cauza se repune pe rol.

Dacă va fi adoptată, această prevedere l-ar ajuta pe liderul PSD, Liviu Dragnea, care se află în executarea unei sentinţe de condamnare cu suspendare în dosarul Referendumul. Deşi legea nu retroactivează, a avut grijă Florin Iordache şi de asta. Astfel, la articolul 453, care enumeră cauzele pentru care hotărârile definitive pot fi revizuite, a fost strecurat un paragraf: „g) Neredactarea şi/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei“.

Prin urmare, Dragnea ar putea avea dreptul să ceară ceea ce nu i-a reuşit pe actuala legislaţie: revizuirea sentinţei în dosarul Referendumul.

„Principala problemă este legată de gradul de încărcare a instanţelor, dar şi de lipsa unor sancţiuni în ceea ce priveşte redactarea. Un judecător poate să păţească ceva şi nu apucă se semneze. (...) Dacă este o hotărâre pronunţată de un singur judecător, poate fi un argument, dar dacă e semnată de mai mulţi membri ai unui complet, aceste argumente sunt suficiente. Nu e cazul să umblăm la nulitatea hotărârii pe motiv de semnătură“, este de părere avocatul Daniel Fenechiu. 

Ajutor pentru deţinuţi

Veşti bune sunt şi pentru deţinuţi, care ar putea scăpa de închisoare mult mai uşor.

Proiectul de modificare a Codului Penal prevede că un deţinut va putea fi liberat condiţionat după ce a executat doar jumătate din pedeapsă, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, faţă de două treimi din pedeapsă cât prevede legea actuală.

Măsura se aplică şi în alte situaţii: condamnatul se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis sau a  îndeplinit  integral  obligaţiile  civile  stabilite  prin  hotărârea  de condamnare. Deţinuţii care au împlinit 60 de ani pot scăpa şi mai uşor, după executarea doar a unei treimi din pedeapsă.

Dispare neglijenţa în serviciu

Alte propuneri controversate se referă la emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative, care nu vor mai constitui infracţiune de ajutor dat făptuitorului. Mai mult, articolul privind infracţiunea de neglijenţă în serviciu se abrogă.

Se modifică şi definiţia traficului de influenţă, astfel încât acesta să fie considerat faptă penală doar dacă cel care face trafic de influenţă intervine efectiv pe lângă un funcţionar public. În varianta actuală, nu era necesar ca inculpatul să şi intervină efectiv. O altă modificare la Codul de Procedură Penală propusă de Comisia condusă de Florin Iordache prevede ca informaţiile privind dosarele penale să nu poată ajunge în presă. Astfel, nu vor mai pot fi comunicate public informaţii despre urmărirea penală decât dacă justifică interes public.

Parlamentarii mai vor ca suspecţii să nu mai fie prezentaţi încătuşaţi şi să poată participa la audierea oricărei persoane din dosarul în care sunt anchetaţi.

Principalele propuneri de modificare a Codurilor

  • Revizuirea sentinţelor definitive

Dacă judecătorul care a dat sentinţa nu a semnat şi redactat motivarea acesteia este motiv de revizuire.

  • Liberarea condiţionată

Parlamentarii propun reducerea de la două treimi la jumătate a executării pedepsei înaintea liberării condiţionate.

  • Denunţătorii

Pot beneficia de reducerea la jumătate a pedepselor în propriile dosare doar cei care denunţă în termen de 6 luni de la comiterea faptei denunţate, indiferent care este aceea.

  • Respectarea rezumţiei de nevinovăţie

Parchetele vor avea interdicţie de a comunica public despre anchete pe rol sau aflate în cameră preliminară, fără posibilitatea emiterii unor comunicate  de puneri sub acuzare, inculpări, trimiteri în judecată. Declaraţiile suspectului sau inculpatului se înregistrează obligatoriu audio, cel puţin, sub sancţiunea nulităţii. Mandatul de percheziţie trebuie să cuprindă clar bunurile sau documentele căutate, sub sancţiunea nulităţii. Audierea nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore. Avocatul trebuie să aibă cel puţin 6 ore la dispoziţie pentru a studia dosarul înainte de judecarea cererii de arestare. Sechestrul pe bunuri nu poate fi menţinut mai mult de un an în timpul urmăririi penale sau 3 ani în total.  

  • Ce nu mai pot face procurorii

Procurorii nu mai pot cere de la bănci date financiare ale unor persoane fără mandat de la judecător, nu mai pot ridica de la percheziţii bunuri sau probe care vizează fapte ce nu sunt prevăzute în mandatul pe care îl au (trebuie să ceară alt mandat), nu pot folosi în dosare pentru infracţiuni ordinare înregistrări obţinute în baza Legii siguranţei naţionale pentru fapte de terorism.

 

 

 

citeste totul despre: