Fără să mai aştepte şi votul Camerei Deputaţilor, majoritatea PSD-ALDE s-a şi gândit cui să-i dea în grijă noul for ştiinţific. Nimeni altcuiva decât fostului preşedinte, geologul Emil Constantinescu. Cel care, de altminteri, a şi avut ideea, s-a şi zbătut, a şi făcut pe jignitul, adică a mai jucat  o dată teatru prost cu scopul a-şi vedea îndeplinită o dorinţă.

Puţin contează că dl. Emil Constantinescu nu are nici cea mai mică pregătire în domeniu. Apărătorii celui ce între 1996 -2000 se prezenta drept lider regional care se mişcă fără probleme în restrânsul şi selectul cerc al şefilor de State ne-au reamintit prompt că în ţări mult mai avansate decât România foştii preşedinţi nu se mulţumesc doar să joace tenis în partide demonstrative ori să ţină turnee de conferinţe cum nu se poate mai bine plătite, ci şi prezidează, cu titlu onorific, înalte foruri ştiinţifice. Atâta doar că forurile cu pricina sunt fundaţii înfiinţate şi care îşi susţin existenţa cu bani privaţi, în vreme ce Institutul de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului va funcţiona cu fonduri bugetare.

Cum-necum, fostul preşedinte al României revine în actualitate, deşi are respectabila vârstă de 77 de ani. Şi o face ca prin miracol, la dublu, primind şi nişte stipendii din fondurile şi aşa puţine ale Ministerului Educaţiei ca recompensă pentru ceea ce se pretinde a fi susţinuta lui activitate în sprijinul promovării internaţionale a învăţământului superior din România. Emil Constantinescu- redivivus!

Senatul a aprobat înfiinţarea Insitutului ce urmează a fi călăuzit de clarviziunea fostului preşedinte al României, pe care de data asta sigur nu îl vor mai învinge forţele răului, în pofida faptului că Academia Română s-a pronunţat încă din aprilie 2016 împotrivă. Pentru simplul motiv că România nu mai dispune, la ora actuală, de personalul de înaltă calificare- bizantinologi, turcologi, semitologi- de care ar fi nevoie pentru o funcţionare normală a unui astfel de for ştiinţific.

Sigur, ştim foarte că Academiei i se mai întâmplă să dea şi cu bâta-n baltă tot la fel cum ştim că invocarea în discuţie a teoriei formelor fără fond, despre care au scris Heliade-Rădulescu, Kogălniceanu şi, mai ales, Titu Maiorescu (cf. În contra direcţiei de azi din cultura română) nu e neapărat chiar foarte productivă. Pentru simplul motiv că avea dreptate profesorul Lucian Boia când, în câteva dintre cărţile sale, susţinea că au fost cazuri în istorie când crearea formelor a determinat şi apariţia fondului.

E drept, în februarie 2017, o seamă de academicieni, dar şi alte persoane din mediul academic au semnat o listă de susţinere a ideii d-lui Constantinescu. Să fie oare însă aceste semnături ale unor persoane/personaje care, în vremea din urmă au cam făcut exces în datul cu pixul pe propuneri năzdrăvane, expresia opiniei oficiale, revizuite, a Academiei, aşa cum încearcă să ne covingă precizările emise joi de Cabinetul fostului preşedinte al României?

O logică şi un simţ elementar spun că pregătirea în studiul Levantului se putea obţine mai degrabă, cel puţin într-o primă etapă, prin crearea unui program de Masterat în domeniu, prin studii doctorale şi nu neapărat printr-un Institut de Studii avansate plasat, culmea, sub auspiciile Senatului României. Deocamdată, viitorul Institut nu ne-a arătat decât cât de levantini pot fi domnii Constantinescu, Tăriceanu, Vosganian şi alţii. Dar, să fie oare o simplă coincidenţă că, în urmă cu mai bine de o lună dl. Constantinescu, se prosterna în faţa d-lui Tăriceanu înmându-I premiul de politician al anului la gala organizată de Cotidianul lui Cornel Nistorescu? Mă tem că a venit doar vremea recompensei.

Aşteptăm să vedem cine vor fi primii angajaţi ai noului for ştiinţific. Pariez că se vor găsi pe listă doamna prof.univ.dr. Zoe Petre şi fiul. Aceasta chiar dacă tot dl. profesor Boia spune că istoria nu se repetă niciodată. Şi că nici nu există simple coincidenţe.