Laura Codruţa Kovesi, aviz favorabil de la CSM pentru a fi reînvestită în funcţia de procuror-şef al DNA
0
Laura Codruţa Kovesi a primit aviz favorabil de la CSM pentru a fi reînvestită în funcţia de şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Procurorul a susţinut, luni, interviul la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Avizul membrilor CSM este unul consultativ şi va fi trimis ministrului Justiţiei, care la rândul lui va transmite propunerea preşedintelui Klaus Iohannis.
UPDATE Laura Codruţa Kovesi a plecat de la sediul CSM la ora 11.45.
Întrebată de jurnalişti ce modificări vrea să aducă acordului de recunoaştere a vinovăţiei, aceasta a declarat că vrea să fie majorată limita de pedeapsă.
„În prezent, acest acord prevede o limită de 7 ani de închisoare, iar majoritatea cazurilor anchetate de noi depăşesc această dată. Multe astfel de acorduri nu s-au putut încheia din cauza acestei limite”, a spus Kovesi.
Întrebată dacă Gabriel Oprea are vreo calitate în dosarul în care Neculai Onţanu a fost arestat preventiv, procurorul -şef al DNA a declarat că fostul ministru de Interne „nu are nicio calitate în acest moment”.
UPDATE Secţia de procurori a Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat în unanimitate numirea Laurei Codruţa Kovesi pentru un nou mandat la şefia DNA.
UPDATE Întrebată în cadrul interviului despre acordurile de recunoaştere a vinovăţiei, şefa DNA a spus că au fost circa 25-30 de cazuri pe an.
„Din păcate, această situaţie se poate aplica doar dacă pedeapsa este de până la şapte ani. Am avut foarte multe cazuri în care persoanele au dorit un acord de recunoaştere a vinovăţiei chiar şi cu executarea pedepsei în penitenciar. Câştigăm timp, evităm cheltuieli şi toată această activitate este verificată de către instanţa”, a spus Kovesi.
Despre interceptări - „Am concentrat toate resursele la nivel central. În acest moment, serviciul tehnic de la nivel central acoperă tot teritoriul, tot ce este nevoie pentru supraveghere tehnică. Ne-am gândit să facem patru centre zonale care să fie independente faţă de procurorii şef”, a spus Kovesi.
Întrebată dacă dosarele mai vechi sunt mai atent supraveghete pentru a evita riscul prescripţiei, şefa DNA a răspuns că sunt mai atent monitorizate cazurile mai vechi de un an.
„În acest moment nu avem dosare în care să existe acest risc. Există câteva care sunt în instanţele de judecată, dar numărul lor este foarte mic. Monitorizăm foarte atent dosarele mai vechi care au mai mult de un an de la înfiinţare”, a spus Kovesi.
Laura Codruţa Kovesi a ajuns la sediul CSM la ora 9.50, însă nu a vrut să dea declaraţii în faţa presei.
Cu puţin înainte de ora 10.00, la CSM a ajuns şi ministrul Justiţiei, Raluca Prună, declarând că a venit exlusiv pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
„Nu am nicio propunere pentru funcţia de procuror general. Am venit exclusiv pentru funcţia de procuror-şef al DNA", a spus ministrul Raluca Prună.
Laura Codruţa Kovesi trebuia să susţină pe 25 martie planul de management în faţa membrilor Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, însă interviul a fost amânat pentru luni, la cererea ministrului Justiţiei, Raluca Prună, care a trebuit să plece la Bruxelles, la Consiliul Extraordinar de Justiţie şi Afaceri Interne convocat ca urmare a atentatelor din Belgia.
După interviul procurorului-şef al DNA, CSM va trimite la Ministerul Justiţiei avizul consultativ privind reconfirmarea în funcţie a Codruţei Kovesi. Ulterior, propunerea va ajunge la preşedintele Klaus Iohannis care va decide dacă o va aviza sau nu.
În februarie, la bilanţul DNA pe 2015, ministrul Justiţiei a anunţat că ia act de performanţa susţinută a instituţiei şi îşi asumă propunerea de reînvestire a procurorului-şef Codruţa Kovesi, pentru ca Direcţia Naţională Anticorupţie să aibă un management stabil.
De altfel, preşedintele Klaus Iohannis a declara, pe 3 martie, că a fost informat de propunerea ministrului Justiţiei, trimisă Consiliului Superior al Magistraturii, de reînvestire la şefia DNA a Codruţei Kovesi, şeful statului adăugând că rezultatele acestei instituţii vorbesc „de la sine”.
Ce conţine proiectul de management al Laurei Codruţa Kovesi
În proiectul de management pentru un nou mandat la conducerea DNA, Laura Codruţa Kovesi arată că principala vulnerabilitate şi cea mai mare provocare pentru DNA este creşterea continuă a volumului de activitate. Kovesi susţine că este nevoie de noi ofiţeri judiciari care să efectueze interceptări telefonice şi ambientale, arată news.ro.
De asemenea, Kovesi aminteşte că în mandatul său „s-au făcut analize periodice ale soluţiilor de restituire sau achitare care au fost diseminate procurorilor DNA în vederea evitării pe viitor a unor greşeli de natura procedurală”.
În opinia lui Kovesi, se impune continuarea măsurilor de prioritizare a soluţionării dosarelor, "criteriile utilizate vizând valoarea prejudiciului, riscul prescrierii faptelor sau riscul ca prin intermediul funcţiei persoanei să continue activitatea infracţională”.
În acelaşi timp, Kovesi crede că este necesară dezvoltarea Serviciului Tehnic, prin suplimentarea resurselor umane şi materiale, dar şi prin asigurarea unor forme de pregătire profesională specifică.
„Astfel, pentru monitorizarea în timp real a comunicaţiilor interceptate, pentru realizarea de supravegheri operative şi înregistrări ambientale în spaţii publice sau private, DNA are nevoie de noi lucrători de politie judiciară, autovehicule de diverse tipuri, logistică pentru efectuarea interceptărilor ambientale", se mai arată în document.
Kovesi consider că priorităţi în activitatea viitoare a DNA trebuie să fie “continuarea investigaţiilor importante pentru societate, a cauzelor de corupţie la nivel înalt, investigarea unor dosare complexe şi un grad înalt de diversificare a cazuisticii penale”.
Kovesi: În trei ani de mandat s-au înregistrat cele mai impresionate cifre de la înfiinţarea DNA
Procurorul-şef al DNA precizează că şi-a îndeplinit obiectivele stabilite la preluarea acestei funcţii, în cei aproape trei ani fiind înregistrate cele mai impresionate cifre de la înfiinţarea instituţei.
Astfel, în 2015, comparativ cu 2012, au crescut numărul rechizitoriilor cu 52,56% şi numărul inculpaţilor trimişi în judecată cu 51,93%, iar procentul de achitări a scăzut la 7,63%.
De asemenea, în 2015 au fost trimişi în judecată de peste şase ori mai mulţi miniştri şi parlamentari decât în 2012, respectiv un prim-ministru, cinci miniştri, 16 deputaţi şi cinci senatori, “cel mai mare număr de demnitari investigaţi de DNA într-un an”.
În perioada mai 2013 – martie 2016, DNA a cerut avize de la Parlament pentru arestarea a 17 deputaţi, patru senatori şi un judecător al Curţii Constituţionale. Alte 24 de cereri au vizat încuviinţarea urmăririi penale pentru un prim-ministru, trei miniştri şi 14 foşti miniştri.
Activitatea profesională a Laurei Codruţa Kovesi
Laura Codruţa Kovesi a fost procuror în cadrul Parchetul Judecătoriei Sibiu în perioada 1995-1999, în perioada 1999- 2000 a fost procuror la Parchetul Tribunalului Sibiu, în perioada 2000-2002 a fost procuror şef al Biroului de Combatere a Corupţiei şi Criminalităţii Organizate din Parchetul Tribunalului Sibiu.
De asemeneam ea a mai fost în perioada 2002-2004 procuror şef al Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog din Parchetului Tribunalului Sibiu, în perioada 1 septembrie - 1 decembrie 2004 a fost procuror şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din aceeaşi structură de parchet, iar în perioada 2004-2006 a fost la DIICOT Sibiu, instituţie pe care a condus-o în 2006.
Pe 2 octombrie 2006, Kovesi a fost numită procuror general al României, funcţie pe care a ocupat-o timp de două mandate, până în 2012. În octombrie 2012, aceasta a ocupat funcţia de Înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană. Mandatul trebuia să fie de trei ani, însă a fost întrerupt în mai 2013, când a fost numită procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
