Klaus Iohannis: România şi-a atins obiectivele la Varşovia. Militari români vor fi mobilizaţi în Polonia în cadrul batalionului NATO
0
România şi-a atins obiectivele şi îşi consolidează poziţia de stat membru NATO şi actor regional care contribuie eficient la menţinerea stabilităţii şi securităţii într-o zonă de riscuri, a declarat preşedintele Klaus Iohannis la finalul summitului de la Varşovia.
Declaraţia finală acoperă toate temele de interes pentru România, a subliniat preşedintele României.
„Pot spune că a fost un summit de succes pentru România. Prin rezultate, România îşi consolidează poziţia ca actor regional care contribuie efectiv şi eficient la menţinerea stabilităţii într-o zonă cu riscuri şi provocări“, a început Klaus Ioannis.
„După summitul din 2014, România a continuat să întreprindă eforturi serioase în materie de securitate. Rezultatele se văd azi. România a dovedit că nu e doar un beneficiar, ci şi un furnizor de securitate, că este un aliat credibil“, a continuat Iohannis, subliniind că România a obţinut ce şi-a propus.
Obiectivele României
„Obiectivele noastre strategice la acest summit au vizat reafirmarea unităţii NATO şi legăturii transatlantice, consolidarea securităţii naţionale, plasarea României şi a regiunii Mării Negre ca elemente centrale ale NATO. Am atins aceste obiective prin deciziile privind noua postură de apărare şi descurajare a NATO“, a subliniat Iohannis.
„Principalele elemente de interes pe care le-am obţinut privesc următoarele chestiuni: echilibrarea măsurilor pe flancul estic, o prezenţă înaintată aliată adaptată constând din brigada multinaţională, respectiv decizia de elaborare de opţiuni pentru prezenţa avansată maritimă şi aliată în Marea Neagră, dezvoltarea planului de contingenţă obţinut în 2014, declararea capacităţii iniţiale a scutului antirachetă la nivel NATO“, a continuat el, evidenţiind ce a obţinut România la Varşovia.
Ce a obţinut România la Varşovia
Echilibrarea măsurilor pe flancul estic
„Am cerut insistent o echilibrare pe tot flancul, de la nord la sud. Acest lucru a fost obţinut“, a precizat preşedintele român.
„În ceea ce priveşte structurile de comandă şi control, am operaţionlizat complet unitatea NATO din România din 1 iulie. Comandamentul multinaţional a atins capabilitatea iniţială tot la 1 iulie. Atât comandamentul de divizie, cât şi unitatea NATO au fost omologate la acest summit. Avem, deci, două structuri permanente de comandă şi control NATO pe teritoriul Romaniei, dintre care una cu acţiune la nivel regional“, a continuat el.
„Am luat decizia unei prezenţe aliate inaintată adaptată - terestru, maritim şi aerian. Subliniez acest lucru, pentru că, spre deosebire de noi, partea nordică are doar componenta terestră“, a adăuagt preşedintele României.
Brigadă multinaţională NATO
„Vom avea o brigadă multinaţionala NATO. La această brigadă şi-a anunţat contribuţia Polonia, cu o companie, şi Bulgaria, cu un batalion. Vom continua discuţiile cu alţi aliaţi“, a spus Klaus Iohannis.
De asemenea, „România contribuie cu o companie de infanterie în Polonia“, a anunţat preşedintele român.
Iniţiativă de instruire
„Am obţinut şi crearea unei iniţiative de instruire. E similară iniţiativei care vizează Polonia şi ţările baltice. E un alt punct realizat al mandatului CSAT. SUA au anunţat o consistentă participare la exerciţii pe teritoriul Romaniei din 2017, Turcia de asemenea, cu o brigadă“, a declarat Klaus Ioahannis.
Prezenţa avansată în Marea Neagră
„În plus faţă de brigada şi iniţiativa de instruire, am cerut şi obţinut dezvoltarea de noi opţiuni pentru apărarea aeriană şi navală la Marea Neagră. Vor fi discutate în NATO şi adoptate de miniştrii Apărării în octombrie“, a precizat preşedintele României.
„În ce priveşte creşterea profilului Mării Negre, prin deciziile de azi, am integrat practic Marea Neagră în procesele aliate. E pentru prima dată când se adoptă un astfel de document privind Marea Neagră. Prezenţa navală aliată în Marea Neagră a crescut semnificativ în ultimii doi ani. Am trecut practic de la faza conceptuală la măsuri concrete în plan operaţional. Comunicatul final reconfirmă explicit importanţa strategică a Mării Negre. Rezultat foarte important pentru noi“, a subliniat el.
Planul de contingenţă
Klaus Iohannis: „Am atins un nou nivel în privinţa planificării pentru România. În plus faţă de summitul din 2014, am obţinut un plan de contingenţă dezvoltat, upgradat, aspect care vizează direct România şi regiunea noastră“.
Scutul antirachetă
„Am îndeplinit şi obiectivul de a operaţionaliza şi proiectul de la Deveselu. Scutul de la Deveselu devine bază NATO. Prezenţa americană de la Deveselu e singura prezenţă americană permanentă de pe tot flancul estic“, a mai spus Klaus Iohannis.
Alte obiective atinse de România
Klaus Iohannis a mai spus că România este printre puţinele state NATO care îşi cresc bugetul pentru apărare până la 2%, fapt foarte respectat în Alianţă, şi că pledat cu succes pentru consolidarea politicii de alianţe.
„Măsurile de sprijin pentru parteneri sunt cuprinse într-un document adoptat la summit“, a subliniat Klaus Iohannis.
În ceea ce priveşte Republica Moldova, „ca urmare şi a demersurilor Romaniei, şefii de stat au reiterat azi sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, precum şi sprijin concret pentru întărirea capacităţilor de apărare“.
„Includerea în premieră, într-o declaraţie finală, ca urmare a demersurilor Romaniei, a unui paragraf distinct pentru Republica Moldova“, a precizat Iohannis.
„În relaţia cu Rusia, am susţinut asigurarea priorităţilor aliate. Am cerut respectarea de către Rusia a dreptului internaţional“, a declarat preşedintele României.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a prezentat vineri priorităţile Alianţei Nord-Atlantice şi a confirmat înfiinţarea unei brigăzi multinaţionale în România, pentru a consolida flancul sud-estic al blocului militar.
„Vom transforma o brigadă românească într-o brigadă multinaţională pentru a consolida prezenţa NATO pe flancul sud-estic“, a declarat Stoltenberg.
Potrivit surselor aliate, Polonia va contribui cu o companie (circa 200 - 250 de militari) la brigada multinaţională NATO din Romania.
Polonia devine astfel al doilea stat care îşi anunţă contribuţia la brigada din România, după ce Bulgaria a anunţat o contribuţie de până la 400 de militari.
În acest moment e neclar ce alte state membre NATO vor contribui la brigada (4-5.000 de militari) din România, în condiţiile în care jumătate din efectivul acestei unităţi va fi asigurat de soldaţi români.
De asemenea, documentul final al summitului NATO face referire la prezenţa avansată maritimă şi aeriană în Marea Neagră.
NATO va lua decizii în legătură cu o eventuală prezenţă navală sporită în Marea Neagră în această toamnă, după ce strategii militari vor evalua situaţia, a precizat sâmbătă secretarul general Jens Stoltenberg.
Preşedintele Klaus Iohannis a scris, vineri, pe Facebook, că iniţiativele şi obiectivele României la summitul NATO de la Varşovia „prind contur“ şi se vor regăsi în documentele finale ale reuniunii.
Se încarcă comentariile...
