Am primit de curând un email în care se preciza:

Întâmplător am găsit pe net prezentarea făcută de dvs în anul 2005 «Considerente privind Tranzitul de gaze în Balcani 2010-2020».

Un RING al Balcanilor! Ce viziune! Ar fi fost aur pentru Europa. Slide-ul 17 în special, nu mi-l pot scoate din cap. Păcat că în anul 2005 când a fost lansată această viziune - «Vom asista la schimbarea fluxurilor de gaze în sistemele de transport europene»- nimeni nu a accesat la ea.

Îmi aduc aminte de reacţiile negative la momentul prezentării, pe atunci, a acestei viziuni (2005), anticipându-se ca imposibilă dezvoltarea unor proiecte în sectorul gazelor naturale care să ocolească România -  ţara cu cele mai multe resurse de gaze din regiune, ţara cu cele mai multe depozite de înmagazinare (pe atunci), ţara cu cea mai veche tradiţie în sectorul gazelor naturale.

By passarea României din punct de vedere al fluxurilor gazelor naturale se datorează, aproape exclusiv nouă şi acţiunilor noastre.

În România a trecut total neobservat, un element important, cu repercursiuni în următorii 15 – 20 de ani, care deschide drumul realizării gazoductului Nord Stream 2. Astfel, în data de 27 septembrie 2017, a apărut în spaţiul public o informaţie despre o opinie juridică a unor reprezentanţi ai Consiliului Uniunii Europene care acuză Comisia Europeană că nu are niciun argument legal şi nicio competenţă în materie ca să blocheze proiectul Nord Stream 2.Comisia Europeană, susţinea blocarea realizării Nord Stream 2, deoarece afirmau aceştia că acesta are doar un singur scop: să dea peste cap pieţele energetice ale UE în favoarea Rusiei.

În fapt, construcţia gazoductului Nord Stream 2 aruncă în aer nu, doar principiile pieţei unice europene a gazelor naturale, dar crează premizele realizării altor gazoducte cu scop monopolist, respectiv deschide drumul realizării SouthStream. Astfel, cele două importante rute de transport a gazelor, unul în nordul şi celălalt în sudul României, elimină orice posibilitate a jucării vreunui rol al României pe piaţa europeană a gazelor naturale şi determină insularizarea ireversibilă a României pe piaţa de gaze. Putem să ne amăgim cu independenţa energetică a României, asta până cand vine iarna şi vom vedea că visele nu ţin de cald. România este şi va rămâne dependentă de importul de gaze, este adevărat nu tot timpul anului, dar este dependentă în momentele critice, în zilele friguroase de iarnă. Cu alte cuvinte în cele mai critice momente suntem la dispoziţia importurilor, care poate o să vină sau poate nu o să vină, ca să nu mai discutăm de preţurile cu care se vând gazele în acele zile.

Potenţialele rute ale gazelor naturale în următorii 10-15 ani în Europa Centrală şi de Est:

Insularizarea va avea un important impact negativ asupra securităţii energetice a României peste 10-15 ani şi va crea premisele unui viitor monopol al gazelor ruseşti în România, probabil după anul 2035.

Chiar dacă aceste elemente sunt vizibile de ani buni, nu doar că nu luptăm împotriva insularizării pe piaţa de gaze a României pe termen scurt şi împingerea ţării spre o captivitate faţă de gazele ruseşti pe termen lung, ci chiar ne străduim să ne scufundăm în jocuri care nu sunt sub nici o formă în avantajul României şi nici în avantajul consumatorilor români nici nu nu poate fi vorba.

Oricum nu interesează pe nimeni nevoile consumatorilor români de gaze.