Inspecţia Judiciară propune cercetarea disciplinară a şefei DNA, Codruţa Kovesi, dar cere menţinerea în funcţie

Raportul întocmit de Inspecţia Judiciară (IJ) arată mai multe nereguli depistate în activitatea DNA, inspectorii propunând cercetarea disciplinară, dar menţinerea în funcţie a Laurei Codruţa Kovesi, potrivit Antena 3.

UPDATE Inspecţia Judiciară, despre reacţia DNA după publicarea unor date din raportul de control: Manifestări emoţionale concretizate în acuze neîntemeiate

Conducerea Inspecţiei Judiciare consideră reacţia DNA la apariţia în presă a unor fragmente din raportul de control al IJ ca fiind "o manifestare emoţională" şi "o tentativă de atragere a Inspecţiei Judiciare într-un spaţiu străin valorilor deontologice care ar trebui împărtăşite de toţi cei care înfăptuiesc actul de justiţie".

"Comunicatul de presă al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din 6 octombrie 2017 conţinând, printre altele, imputaţii la adresa conducerii Inspecţiei Judiciare privind gestionarea confidenţialităţii unor documente vizând activitatea de inspectie realizată  la această unitate de parchet este o nouă tentativă de atragere a Inspecţiei Judiciare  într-un spaţiu străin valorilor deontologice care ar trebui împărtăşite de  toţi cei care înfăptuiesc actul de justiţie", apreciază Inspecţia Judiciară.

Totodată, conducerea IJ califică reacţia DNA drept o manifestare emoţională care nu justifică faptul că a dat publicităţii concluziile raportului de control al Inspecţiei Judiciare.

"Conducerea Inspecţiei Judiciare apreciază că  astfel de manifestări emoţionale concretizate în acuze neîntemeiate excedează conduitei pe care un magistrat trebuie să o adopte în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi nu pot constitutui temei pentru furnizarea unor informaţii nedestinate publicităţii", menţionează IJ.

Inspecţia Judiciară a transmis joi Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii raportul privind rezultatele controlului managerial desfăşurat la Direcţia Naţională Anticorupţie.

Printre neregulile depistate de inspectori se numără tergiversarea anchetelor, dosare în care nu s-au făcut acte procedurale pentru o perioadă îndelungată, redistribuirea/repartizarea nu foarte echilibrată a unor dosare către procurori, delegarea ofiţerilor fără individualizarea actelor etc,  potrivit raportului Inspecţiei Judiciare.

Potrivit raportului, Inspecţia Judiciară a depistat o cauză mai veche de 11 ani, una de 7 ani, două dosare mai vechi de şase ani, trei mai vechi de cinci ani şi opt mai vechi de patru ani.

Inspecţia Judiciară mai impută şefei DNA, printre altele, că evită recunoaşterea propriei responsabilităţi în situaţii de eşec.

„În ceea ce priveşte comunicarea cu procurorul-şef direcţie, Laura Codruţa Kovesi, care nu a fost analizată prin prisma atribuţiilor în cadrul echipei de control, ci doar prin prisma constatărilor directe ale echipei de inspectori, s-a constatat o comunicare defectuoasă a acesteia, comunicare caracterizată prin tendinţa de a-şi menţine propria părere şi a se impune în adoptarea deciziilor, precum şi prin aceea că se caută explicaţii exterioare persoanei sale, în cazul în care nu obţine rezultatele urmărite. În acest mod se evită recunoaşterea propriei responsabilităţi în situaţii de eşec şi se reduc şansele conducătorului de a-şi forma o imagine realistă despre evenimente şi de a identifica măsurile de corecţie reclamate de situaţiile anterioare“, se arată în document.

În raport, inspectorii vorbesc şi despre controlul dosarelor care erau intrumentate de procurorii Doru Ţuluş şi Mihaiela Iorga, revocaţi din DNA.

„În ceea ce priveşte dosarele repartizate spre soluţionare procurorului Ţuluş Doru-Florin, şi acesta revocat din funcţie, deoarece procurorii cărora le-au fost repartizate dosarele nu au avut timpul necesar de a le studia, verificarea cauzelor s-a făcut doar pe fişe transmise inspectorilor, ceea ce nu constituie o verificare reală în cadrul unui control managerial. (...) Dat fiind refuzul constant de a fi prezentate spre verificare dosarele repartizate spre soluţionare procurorului Moraru Iorga Mihaela, care a fost revocat din funcţia de control la DNA, nu s-a putut efectua controlul ritmicităţii administrării probelor în aceste cauze“, potrivit documentului.

DNA: „Conducerea IJ gestionează datele dintr-un document provizoriu care nu a fost asumat de vreo instituţie”

Direcţia Naţională Anticorupţie a publicat, vineri, concluziile raportului de controlul. Raportul de control are 509 pagini, fiind scanate doar filele în care se vorbeşte despre activitatea procurorului şef Laura Codruţa Kovesi şi a celor doi adjuncţi.

Reprezentanţii DNA au precizat, într-un comunicat ce însoţeşte raportul, că au decis să publice concluziile, nemulţumiţi de modul în care „conducerea IJ gestionează datele conţinute într-un document provizoriu care nici nu a fost asumat de vreo instituţie”.

”Procurorul şef Laura Codruţa Kovesi, prin modul în care a organizat, coordonat şi controlat activitatea personalului din subordine a reuşit să eficientizeze activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, rezultatele fiind oglindite în datele statistice pe anul 2016 şi semestrul 1 2017, atât la nivelul întregii unităţi, cât şi la nivelul secţiilor şi serviciilor”, se arată în document.
Semnatarii raportului vorbesc şi despre comportamentul procurorului şef, apreciind că ”a răspuns cerinţelor impuse din exteriorul sistemului cu referire la implementarea obligaţiilor care revin direcţiei, stabilite în strategia Naţională Anticorupţie pe perioada 2016-2020”.

”Procurorul şef a reuşit să depăşească unele constrângeri cu referire la limitările de resurse, atât materiale, cât şi umane, reglementările legale  - modificările legislative survenite, realizând o activitate performantă remarcată pe plan intern şi internaţional”, se mai arată în raport.
De asemenea, ”procurorul şef a format un colectiv omogen, transformându-l într-o echipă capabilă de performanţă în domeniul specific de activitate”.

”Manifestarea respectului faţă de echipă din partea procurorului şef se regăseşte şi în delegarea de sarcini şi atribuţii, cu excepţia celor ce definesc funcţia, în ascultarea atentă a feedback-ului care vine din partea echipei. (...) Procurorul şef direcţie Laura Codruţa Kovesi şi-a folosit previziunea în legislaţie, urmărind mersul evenimentelor sociale, economice, ştiinţifice, culturale pregătind astfel conceptual personalul din subordine. (...) A identificat oportunităţi şi a dezvoltat strategii. Printr-o bună comunicare, a sincronizat şi armonizat timpul spaţiul acţiunilor, judecăţile şi faptele dorinţele personalului din subordine, conferind procesului de management coeziune, continuitate şi dinamism, permiţând realizarea obiectivelor specifice”, se mai arată în raport.
Kovesi a demonstrat ”puterea de influenţă lucrativă”, subordonaţii ”recunoscând calităţile manageriale”.

”Astfel, acesta, în raport cu procurorii din subordine, a adoptat o răspundere reversibilă, în sensul că, cerând subordonaţilor îndeplinirea sarcinilor, la rândul său, a explicat acestora şi activitatea sa. Procurorii au conştientizat, astfel, că activitatea lor este o parte din ansamblul activităţii unităţii, iar îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor va umbri activitatea DNA. Reversibilitatea răspunderii a făcut ca actul managerial să fie transparent, să poată fi îmbunătăţit, atunci când a fost cazul, colectivul de procurori a răspuns ca un tot unitar”, se mai arată în raport.
Procurorul şef Laura Codruţa Kovesi ”a implementat actului de control rolul de a replia o activitate intrată în derivă, de a o canaliza spre performanţă şi nu de a produce panică, derută, neîncredere aspecte care ar fi dus la stagnare sau chiar la regres”.

”Procurorul şef direcţie Laura Codruţa a construit, astfel, sentimentul de credibilitate şi de respectare a legii, dând, în final, Direcţiei Naţionale Anticorupţie prestigiu şi putere.  În raport de cele prezentate, apreciem că procurorul şef direcţie Laura Codruţa Kovesi posedă calităţile necesare pentru exercitarea continuare a funcţiei de conducere”, se arată în finalul evaluăriiu muncii procurorului şef.