S-a dovedit a fi vorba despre un ins angajat la Poliţia Rutieră. Se pare că respectivul ar avea un anumit istoric în domeniu de vreme ce aflăm că tovarăşii lui de muncă îl numeau Violatorul.

Avem astfel de-a face cu un detaliu care pune mari semne de întrebare asupra calităţii, seriozităţii şi competenţei controalelor psihologice de la angajare, dar şi ale examenelor periodice la care se zice că ar fi supuşi, prin lege, cei care lucrează în astfel de domenii.

Într-o ţară civilizată, europeană, un asemenea amănunt şi întreg contextul în care s-au consumat faptele ar conduce automat la demisia ministrului de resort. Adică ministrul de Interne. În România, d-na Carmen Dan tace. A intrat, precum fotbaliştii, în silenzio stampa încă de când cu fuga colegului ei de convingeri social-democrate Radu Mazăre. Probabil că a vorbit prea mult ameninţându-şi subordonaţii care şi-au făcut datoria de a avertiza asupra unor consecinţe ale modificării iresponsabile, din interes politic şi personal, a legilor Justiţiei.

Vinovatul de o faptă care ar putea marca pe viaţă sănătatea fizică şi mentală a victimelor sale a fost identificat pe baza unor înregistrări video. Acestea, în urma aceloraşi modificări operate în legile justiţiei de coaliţia PSD-ALDE-UDMR, s-ar putea ca de la un moment dat încolo să nu mai aibă nici cea mai mică valoare în procese.

Aceleaşi modificări se pare vor impune ca violatorul să fie confruntat, adică să fie pus faţă în faţă cu victimele sale. Pentru domnii Dragnea, Tăriceanu şi Kelemen Hunor ,care şi-au îndemnat parlamentarii să voteze asemenea aberaţii, ca şi pentru ultrasensibilele doamne gen Andronescu, Roszika udemerista Olguţa ot Craiova, graţioasa Graţielă, nevricoasa Steluţa Cătăniciu şi lista e departe de a fi completă care au ridicat conştiincios şi partinic mâna, faptul e departe de a le da fiori. Şiroaie reci pe spate.

Cuvântul partidului, interesele personale ale liderilor şi indemnizaţia parlamentară de 5000 de euro pe lună sunt mai presus de toate.