După modelul deţinuţilor, sindicaliştii cer compensarea angajaţilor din penitenciare pentru munca în condiţii improprii

Deţinuţii puşi în libertate în urma legii „Micii graţieri“ dată de Parlament au fost lăsaţi de izbelişte odată ce au ieşit pe poarta închisorilor. Aceştia nu sunt supravegheţi de consilierii de probaţiune, pentru a fi consiliaţi şi ajutaţi să se reintegreze, aşa cum asigura ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

Precizările vin tocmai de la Sindicatul Naţional al Consilierilor din Serviciile de Probaţiune (SNCSP), care îl acuză pe ministru de dezinformare.

„Aceste afirmaţii nu corespund adevărului, întrucât potrivit legilor serviciile de probaţiune au atribuţii de supraveghere numai faţă de acele persoane care au fost condamnate în baza noului Cod Penal şi care la data liberării condiţionate din penitenciar mai au de executat un rest de pedeapsă egal cu doi ani sau mai mare“, susţin liderii sindicali.

Gardienii cer compensaţii pentru munca în condiţii improprii

Nu este singura problemă cu care se confruntă ministrul Justiţiei. După modelul deţinuţilor, sindicaliştii din penitenciare cer compensarea angajaţilor din penitenciare pentru munca în condiţii improprii. „Pentru că am intrat de ceva timp într-o epocă a compasiunii compensatorii, cerem plata orelor suplimentare pentru angajaţii din penitenciare. Costurile acestei măsuri ar fi de câteva zeci de ori mai mici decât cele presupuse de compensaţiile de 5 - 8 Euro pentru fiecare zi de detenţie anunţate, de către domnul Tudorel Toader, pentru deţinuţii care au fost deja puşi în libertate“, arată sindicaliştii

Conform celei mai recente statistici, la 1 august 2017, personalul din penitenciare acumulase 768.234 de ore suplimentare, din care 266.032 nu au putut fi recuperate.

„Graţiaţii” se întorc după gratii

Şi nici nu vor apuca să recupereze deoarece tot mai mulţi dintre deţinuţii care abia au părăsit închisorile revin la activităţile care i-au adus iniţial în spatele gratiilor. Aşa se face că, unii dintre ei s-au reîntors deja în spatele gratiilor.

Este şi exemplul unui bărbat de 37 de ani, din judeţul Suceava, proaspăt eliberat din penitenciar, care a ajuns în arestul poliţiei, la nici 24 de ore de la liberare după ce a spart două automate de cafea şi a furat 135 de lei.
Bărbatul a pătruns, la sfârşitul săptămânii trecute, în Casa de Cultură Suceava, iar cu ajutorul unei răngi a forţat uşile celor două automate de cafea.

În aceeaşi seară, un bărbat liberat pe 19 octombrie, a fost prins beat şi fără permis la volanul unei maşini. Individul şi-a petrecut ultimii ani în Penitenciarul Iaşi, după ce a fost condamnat la 6 ani şi 9 luni de închisoare pentru vătămare corporală.

Ceva mai mult a rezistat în libertate un bucureştean, liberat condiţionat în august 2017. Tânărul a fost prins în flagrant în timp ce spărgea o locuinţă. Pentru reţinerea hoţului, poliţiştii au fost nevoiţi să folosească armele din dotare.

„Opţiunile“ deţinuţilor liberaţi

Specialiştii spun că lipsa unui sistem real de reinserţie socială este o cauză importantă a recidivei. Unii dintre foştii deţinuţi sunt însă irecuperabili.

„Din păcate, în România nu există un sistem real de reinserţie socială a deţinuţilor. Nu li se asigură absolut nimic la ieşirea din penitenciar, sunt stigmatizaţi şi foarte greu îşi găsesc un loc de muncă. Sunt unii care din asta trăiesc, asta au făcut o viaţă întreagă. Aceştia oameni nu înţeleg actul de clemenţă şi recidivează. Ei vor continua să comită infracţiuni, în speranţa că nu vor fi prinşi. Rata de recidivă este extraordinar de mare în România“, a explicat, pentru „Adevărul“, expertul criminolog Dan Antonescu.