UPDATE Dosarul „Microsoft”. Cum îşi mascau şpăgile Gabriel Sandu, Pinalti, Cocoş şi Dumitru Nicolae

Gabriel Sandu, fostul ministru al Comunicaţiilor, Gheorghe Ştefan, primarul municipiului Piatra Neamţ, dar şi afaceriştii Dorin Cocoş şi Dumitru Nicolae au fost duşi marţi în faţa magistraţilor Curţii Supreme cu propunerea de arestare preventivă. După ce a judecat mai bine de trei ore cererea procurorilor, instanţa a rămas în pronunţare. Cei patru au fost reţinuţi, luni noaptea, pentru corupţie, în dosarul „Microsoft”.

UPDATE Procesul a ajuns la final, iar instanţa a rămas în pronunţare. 

UPDATE În referatul prin care DNA a cerut arestarea preventivă a lui Dorin Cocoş, oamenii legii descriu modul în care acesta ar fi încercat să ascundă provenienţa unor bani din cei primiţi în schimbul traficului de influenţă privind licenţele Microsoft.

Procurorii arată că afaceristul ar fi cerut şi primit, mai întâi, 9 milioane de euro, în baza unei înţelegeri prealabile cu primarul din Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, şi ministrul Gabriel Sandu. Banii i-au fost daţi lui Cocoş „pentru a-şi exercita influenţa asupra lui Gabriel Sandu, precum şi asupra altor persoane din Guvern şi respectiv din cadrul Ministerelor implicate - MCSI, Ministerul de Finanţe, în scopul de a asigura firmelor susţinute de (...) adjudecarea contractului de licenţiere Microsoft din anul 2009”, se arată în referat.

DNA arată că afaceristul a cerut 9 milioane de euro pentru el, aproape 4 milioane de euro pentru Gheorghe Ştefan şi 2,7 milioane de euro pentru Gabriel Sandu.

„La baza plăţilor au stat contracte comerciale ce atestă operaţiuni comerciale fictive şi care au avut rolul de a disimula provenienţa şi circuitul sumelor de bani”, susţin anchetatorii.

În acelaşi document se mai arată că în decembrie 2011, Dorin Cocoş a primit alţi 500.000 de euro. După aproape trei ani, mai precis în septembrie 2014, la scurtă vreme de la apariţia în presă a primelor informaţii privind dosarul „Microsoft”, omul de afaceri ar fi încercat să ascundă provenienţa reală a unei părţi din aceşti bani, susţin anchetatorii.

Mai exact, Cocoş „i-a solicitat lui (...) să semneze un număr de 21 de chitanţe prin care să ateste în mod nereal că

i-a fost restituită suma de 210.000 euro”. Procurorii precizează că acele chitanţe au fost semnate de afacerist cu pixuri de culori diferite, cinci astfel de instrumente de scris fiind ridicate la percheziţii.

„Examinând chitanţele se poate observa că acestea sunt semnate de Cocoş Dorin cu pixuri având pastă diferită. Faptul că chitanţele erau antedatate şi erau semnate cu instrumente scripturale de culoare diferită, coroborat cu împrejurările în care Cocoş Dorin i-a solicitat lui (...) semnarea chitanţelor conduc în mod cert la concluzia că cele 5 pixuri ridicate la percheziţie fuseseră puse la dispoziţie de Cocoş Dorin pentru ca semnarea chitanţelor de către acesta să se efectueze de asemenea cu instrumente de culoare diferită. Modalitatea de întocmire şi semnare a chitanţelor denotă caracterul fraudulos al acestora, intenţia lui Cocoş Dorin fiind aceea de a asigura o aparenţă de legalitate sumelor de bani pretinse şi primite pentru traficul de influenţă exercitat”, se menţionează în referat.

Sumele precizate în chitanţe ar fi reprezentat rate la un împrumut din 2011 pe care procurorii îl consideră ca fiind fictiv.

„Contractul de împrumut semnat de (...) (...) şi Cocoş Dorin, contractat datat 03.11.2011, are ca obiect acordarea unui împrumut de 500.000 euro pe o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului prin act adiţional, cu precizarea că sumele nu sunt purtătoare de dobândă. Condiţiile contractuale vin de asemenea în susţinerea tezei privind fictivitatea acestui împrumut”, susţine DNA, în documentul citat.

UPDATE Dorin Cocoş, Gheorghe Ştefan, Gabriel Sandu şi Dumitru Nicolae au ajuns la Curtea Supremă la ora 16.55. Aceştia urmează să afle dacă vor fi arestaţi preventiv pentru 30 de zile sau dacă vor fi cercetaţi în libertate.

Gabriel Sandu, Gheorghe Ştefan, Dorin Cocoş şi Dumitru Nicolae, aduşi la Curtea Supremă, unde se cere arestarea preventivă 

UPDATE Comisia juridică a amânat până pe 19 noiembrie, după turul doi al alegerilor prezidenţiale 2014, votul pentru ridicarea imunităţii fostului ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, şi a lui Şerban Mihăilescu, după ce aceştia au fost audiaţi de comisie marţi dimineaţă în dosarul licenţelor Microsoft.

Amânarea a fost aprobată cu 6 voturi ”pentru” şi 5 ”împotrivă”, motivarea acestei decizii fiind necesitatea solicitării unor date suplimentare de la Ministerul Justiţiei.

Preşedintele Comisiei juridice, Cătălin Boboc (PNL), a declarat că decizia a fost amânată pentru 19 noiembrie, fiind vorba de o abordare politică.

„Au motivat unii colegi că este posibil să fi apărut elemente noi în acest dosar. Din păcate, cred că le prelungim colegilor noştri, celor doi senatori aflaţi în cauză, această stare în care se află în imposibilitatea de a merge să se apere în faţa instanţelor, pentru că nu în faţa comisiei trebuie dumnealor să se apere (...) Din păcate, nici azi nu am reuşit să dăm o soluţie pe care toată lumea o aşteaptă”, a afirmat Boboc, citat de Mediafax.

Întrebat despre ce elemente noi ar fi vorba în dosar, având în vedere solicitarea PSD, Boboc a spus că sunt unii colegi care „au presupuneri în legătură cu eventuale elemente noi”. Potrivit acestuia, adresa înaintată DNA care a fost votată în Comisia juridică nu conţine elemente specifice.
 

Andronescu nu-şi va da demisia pentru că nu se consideră vinovată

Senatorul PSD Ecaterina Andronescu a declarat, marţi, după audierea sa în Comisia juridică din Parlament în legătură cu cererea DNA de încuviinţare a începerii urmăririi penale în dosarul Microsoft, că nu există probe împotriva sa, potrivit Mediafax.

Andronescu a spus că nu-şi va da demisia, pentru că nu se consideră vinovată.
 

Mihăilescu: „Nicio probă nu mă leagă de acest caz!”

Şi în cazul lui Şerban Mihăilescu, fostul şef al Secretariatului General al Guvernului (SGG), senatorii au amânat luarea unei decizii până după alegerile prezidenţiale.

Mihăilescu a declarat că în dosarul Microsoft, în care este cercetat pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, procurorii nu au nicio probă împotriva sa şi că aceştia înşiră „doar minciuni”.

„Nu există niciun fel de probă, nu există absolut nimic care să mă lege de acest lucru. Eu am semnat un singur document în septembrie 2003 care a fost aprobat în Guvern în 4 septembrie 2003, iar în 20 octombrie 2003 mi-am dat demisia, după care apar acolo tot felul de poveşti că am determinat pe nu ştiu cine să facă nu ştiu ce (...)”, a declarat Mihăilescu, după audierile de marţi din Comisia juridică a Senatului.

„Domnul ministru care m-a urmat pe mine a făcut altfel de declaraţii decât scriu domnii procurori acolo, iar directorul general de la Microsoft din vremea aceea spune că n-a discutat niciodată cu mine vreo problemă legată de Microsoft”, a completat senatorul.

Mihăilescu a adăugat că nu a discutat niciodată despre activitatea guvernamentală cu omul de afaceri Nicolae Dumitru. „Eu cu Nicolae Dumitru nu am discutat niciodată niciun fel de acţiune legată de activitatea guvernamentală. Nu am avut niciun fel de activitate comercială sau financiară, dar sunt prieten cu domnul Nicolae Dumitru dinainte de '99”, a mai spus Mihăilescu.

.........................................................................................................................................................

Decizie aşteptată în cazul lui Cocoş, Nicolae, Pinalti şi Sandu

Luni noaptea, începând cu ora 23.00, Gabriel Sandu, fostul ministru al Comunicaţiilor, Gheorghe Ştefan, primarul municipiului Piatra Neamţ, dar şi afaceriştii Dorin Cocoş şi Dumitru Nicolae, cu toţii 

învinuiţi în dosarul „Microsoft” au fost scoşi pe rând din sediul DNA cu cătuşe la mâini. Ei au fost duşi în Arestul Capitalei unde au înnoptat. 

Astăzi urmează să fie prezentaţi instanţei supreme cu propunerea de arestare preventivă.

Magistraţii îi acuză pe Dorin Cocoş, pe Dumitru Nicolae şi pe Gheorghe Ştefan de trafic de influenţă şi spălare de bani, în timp ce fostul ministru Gabriel Sandu este acuzat de luare de mită în formă continuată şi spălare de bani.

Oficialii DNA arată, într-un comunicat de presă că Dorin Cocoş, Ştefan Gheorghe, Gabriel Sandu şi alte persoane au discutat, într-o întâlnire care a avut loc în primăvara anului 2009, chestiuni generale legate de posibilităţile pe care le avea Ministerul Comunicaţiilor, condus atunci de Sandu, la finalizarea contractului cu Fujitsu Siemens Computers, pentru asigurarea în continuare a licenţelor necesare, respectiv exercitarea dreptului de cumpărare sau încheierea unui nou contract de închiriere.

„În cursul procedurii de achiziţie, pentru a asigura asocierii având ca lider D-CON.NET AG atribuirea contractului, Cocoş Dorin a pretins de la de la o persoană implicată în cauză, foloase necuvenite pentru el, pentru Gheorghe Ştefan şi pentru Gabriel Sandu, după cum urmează: Gabriel Sandu - 2.700.000 euro şi 1.800.000 euro, Gheorghe Ştefan - 4.000.000 euro, Dorin Cocoş - 9.000.000 euro", susţin anchetatorii. 

Din fişa de date a procedurii de achiziţie rezultă că au fost stabilite criterii de calificare restrictive, astfel încât să fie înlăturat de la licitaţie orice alt ofertant în afară de asocierea având ca lider D-CON.NET AG. Astfel, în 12 august 2009 a fost semnat un acord-cadru cu această asociere de firme, prin care Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a achiziţionat furnizarea dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare.

Anchetatorii susţin că, pentru a putea efectua plata sumelor pretinse de Dorin Cocoş, Ştefan Gheorghe şi Gabriel Sandu, a fost înfiinţată o firmă, în contul căreia D-CON.NET.AG a virat toate sumele necesare.

"La baza acestei tranzacţii a stat un contract de suport tehnic datat 19.10.2009, contract ce atestă operaţiuni comerciale fictive. Pentru serviciile contractate D-CON.NET se obliga să plătească suma de 18.153.058 euro", au precizat procurorii.

Sumele de bani pretinse de Dorin Cocoş ar fi ajuns în cele din urmă în contul unor firme controlate, în mod direct sau prin intermediari, de Gabriel Sandu (2.700.000 de euro), Gheorghe Ştefan (4.000.000 de euro) şi Dorin Cocoş (9.000.000 de euro), potrivit datelor obţinute de procurorii DNA.

În ce priveşte contractul cadru de închiriere de licenţe Microsoft, din 15 aprilie 2004, procurorii susţin că acesta ar fi fost încheiat în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47 la sută acordat de Microsoft în considerarea Guvernului şi, implicit, permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate.

Contractul cadru s-ar fi încheiat cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice, invocându-se, în mod nereal, calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un preţ cu cel puţin 40 la sută mai mare faţă de cel real, având la bază un necesar nefundamentat, susţin procurorii.

"Prin HG nr. 199/2008 contractul a fost trecut de la Secretariatul General al Guvernului la Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. La nivelul anului 2009, instituţiile beneficiare utilizau un număr de 150.694 licenţe ce au fost achiziţionate în perioada 2004 - 2008 în baza prevederilor Contractului comercial de închiriere a licenţelor referitor la produsele Microsoft nr. 0115 RO şi a actelor adiţionale ale acestuia. Efectele contractului au încetat la data de 26 aprilie 2009, dată la care a expirat şi dreptul neexclusiv de utilizare a licenţelor", a precizat DNA.

Astfel, în contextul încetării dreptului de utilizare a licenţelor şi a efectelor contractului de închiriere de licenţe, "a fost identificată o nouă oportunitate de afaceri în distribuirea de licenţe Microsoft către Guvernul României”, mai arată procurorii.

Nicolae Dumitru, mită de 7,65 milioane de dolari

Omul de afaceri Nicolae Dumitru este acuzat că ar fi cerut şi primit, prin firma sa, 7,65 milioane de dolari provenind de la Fujitsu Siemens Computers pentru a interveni la Şerban Mihăilescu şi Dan Nica, în contractul licenţelor Microsoft.

DNA arată în ordonanţa de reţinere că afaceristul şi-ar fi exercitat influenţa asupra lui Şerban Mihăilescu şi Dan Nica, membri ai Guvernului la data faptelor, pentru a obţine încheierea contractului de închiriere a licenţelor Microsoft.

„Pentru a-şi exercita influenţa asupra lui Şerban Mihăilescu - ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului, Dan Nica - ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţilor, precum şi asupra altor membri ai Guvernului în vederea încheierii şi derulării contractului de licenţiere Microsoft cu firma Fujitsu Siemens Computers Austria, Dumitru Nicolae a pretins şi primit de la altă persoană implicată în cauză, prin virament, în contul firmei Running Total Group pe care o controlează, suma totală de 7,65 milioane USD. Suma de bani pretinsă şi primită provenea de la Fujitsu Siemens Computers”, au scris procurorii în documentul citat.

În acest dosar procurorii vorbesc despre infracţiuni de corupţie în atribuirea unor contracte de sute de milioane de dolari.

Pe 16 octombrie, procurorii anticorupţie au făcut percheziţii la locuinţele fostului ministru Gabriel Sandu (foto), fostului consilier prezidenţial Dorin Marian, fostului şef al Serviciului de Informaţii Externe Cătălin Harnagea, la oamenii de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, Remus Truică şi Nicolae Dumitru, care controlează grupul de firme Niro, la tatăl preşedintelui Comitetului Olimpic, Adrian Petrache, precum şi la Fundaţia Dinu Pescariu.

Nouă miniştri suspectaţi de corupţie

Preşedintele Traian Băsescu a semnat încă de pe 3 octombrie avizul privind începerea urmăririi penale în cazul foştilor miniştri Adriana Ţicău, Gabriel Sandu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Daniel Funeriu (foto), suspectaţi în dosarul „Microsoft” fie de abuz în serviciu, fie de luare de mită.

Camera Deputaţilor a decis prin vot ridicarea imunităţii pentru fostul ministru al Comunicaţiilor Valerian Vreme, care va putea fi urmărit penal în acest caz. Pentru europarlamentarul PSD Dan Nica ridicarea imunităţii trebuie decisă de Parlamentul European, iar în cazul Ecaterinei Andronescu şi Şerban Mihăilescu şi ei suspecţi în dosar, de senatori.

Cum a luat naştere dosarul „Microsoft”

Ancheta în dosarul „Microsoft” a demarat la sesizarea Corpului de Control al primului ministru, ca urmare a unor verificări făcute la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale.

Raportul de control semnala încheierea ilegală a contractului de închiriere licenţe, din 15 aprilie 2009, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programului „Sistem Educaţional Informatizat”.

Astfel, ei au descoperit că în filiera licenţelor Microsoft apar şi numele unor oameni de afaceri importanţi care sunt cunoscuţi ca având legături strânse cu partidele politice. Aceştia ar fi jucat rolul de intermediari în mituirea demnitarilor, având grijă să oprească şi pentru ei sume consistente, mai spun procurorii.