Dosarul „Colectiv”: Motivele pentru care un procuror DNA cere instanţei să introducă în proces Statul Român, garant pentru plata despăgubirilor

Dosarul „Colectiv”: Motivele pentru care un procuror DNA cere instanţei să introducă în proces Statul Român, garant pentru plata despăgubirilor

Doi tineri care participau la o manifestaţie publică legată de cazul „Colectiv”

„Viaţa oamenilor care intră în spaţii autorizate de instituţii publice nu trebuie să fie plină de pericole”, susţine procurorul DNA care cere în instanţă ca Statul Român să fie parte în procesul incendiului clubului „Colectiv”. În sprijinul afirmaţiei, la dosar a fost depus un raport al Guvernului care a dezvăluit deficienţe majore în activitatea autorităţilor în gestionarea acestui caz fără precedent.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Participarea Statului Român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice la acest proces, în calitate de subiect procesual, este concordantă rolului constituţional al statului de conducător al instituţiilor publice, în considerarea faptului că, între activitatea de autorizare, rezultatul dramatic şi prejudiciul adus victimelor care au suferit vătămări, răni, arsuri etc în urma incendiului din club, deficienţele entităţilor publice implicate în intervenţia de urgenţă la incendiul din Clubul Colectiv din Bucureşti, în seara zilei de 30 octombrie 2015, există legătură de cauzalitate mediată, aşa încât, necesitatea participării ca subiect procesual a Statului Român, rezultă din aceste împrejurări. De altfel, deficienţele activităţii instituţiilor publice în acest caz au fost constatate de către Guvernul României”.

Afirmaţiile aparţin procurorului de şedinţă DNA care intră în dosarul „Colectiv”. Acesta a cerut la termenul din 11 septembrie introducerea în proces a Statului Român, prin Ministerul Finanţelor, ca garant pentru plata despăgubirilor din acest caz. Instanţa a citat Ministerul Finanţelor la următorul termen, pe 25 septembrie, când se va lua în discuţie solicitarea DNA.

Este vorba de dosarul „Colectiv” în care au fost unite două cazuri: în care sunt acuzaţi de ucidere din culpă patronii clubului şi administratorii firmei care a pus artificiile în seara concertului din 30 octombrie 2015 şi cel al fostului primar al Primăriei Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.

Raportul Corpului de Control

În sprijinul solicitării sale, procurorul DNA a invocate dispoziţii din Constituţia României şi codurile civile şi penale. Una din probele depuse în instanţă, care ar fi în sprijinul acestei solicitări inedite, este un raport de control al Guvernului României care a constatat deficienţe în activitatea instituţiilor publice ce au concurat direct sau indirect la incendiul din clubul „Colectiv”.

„Sub acest aspect s-a reţinut că, datorită acţiunii necoordonate a autorităţilor publice şi cu elemente de improvizaţie, datorate lipsei de exerciţii în caz de urgenţe majore şi bazei materiale deficitare a fost împiedicată evitarea pierderilor de vieţi omeneşti”, arată procurorul DNA, în solicitarea depusă la Tribunalul Bucureşti.

Corpul de control al Guvernului a concluzionat că autorităţile publice, în calitate de structuri ale statului român au o legătură mediată cu urmările incendiului de la Clubul Colectiv, „deoarece au avut deficienţe esenţiale în activitatea desfăşurată în raport cu dezastrul din Clubul Colectiv, ceea ce a împiedicat prevenirea pierderilor de vieţi omeneşti, care putea fi evitată dacă instituţiile statului român nu ar fi avut deficienţe esenţiale”.

Critică: Nu a fost activat Mecanismul de protecţie civilă al UE

De asemenea, din acelaşi raport de control al Guvernului României rezultă că, Statul Român nu a activat Mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene, deşi acesta era aplicabil, deoarece decidenţii de la acel moment au considerat că, nu ar fi fost nevoie de resurse suplimentare, capacitatea proprie a statului român nefiind depăşită.

Prin urmare, Statul Român trebuie să participe la procedurile judiciare în acest dosar, întrucât în cauză, avem de-a face cu un ansamblu de consecinţe datorate inclusiv instituţiilor publice române”, arată procurorul DNA.

Potrivit cererii depuse la Tribunal, participarea în calitate de subiect procesual a Statului Român în acest proces este obligatorie deoarece s-ar dovedit că, Statul Român nu a uzat de instrumentul legal, convenţional reglementat la nivelul Uniunii Europene şi nu a activat Mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene, asumându - şi „în regim de putere publică, prin intermediul prerogativelor acordate de Constituţie a apreciat în mod greşit că, are capacitatea să asigure prin resursele proprii prevalenţa interesului public-general”.

Deficienţele de la instituţiile publice au dus la tragedie

„În condiţiile acestei asumări şi în contextul în care a rezultat că, deficienţele esenţiale de la nivelul instituţiilor publice ale Statului Român au împiedicat prevenirea pierderilor pentru viaţa persoanelor aflate în Clubul Colectiv, rezultă că, Statul Român trebuie să participe la acest proces, pentru ca, din punctul de vedere al executării despăgubirilor civile, urmările dezastrului din Clubul Colectiv să nu rămână iluzorii”, susţine reprezentantul DNA.

Procurorul DNA a reamintit că, în prezenta cauză au fost conexate două dosare penale ce au ca obiect urmările tragediei din Clubul Colectiv din 30 octombrie 2015, în care şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, iar alte zeci de persoane au suferit vătămări corporale ireversibile, „fiind vorba de cel mai mare dezastru din România, ca număr de victime, din ultimul sfert de secol, aşa cum s-a reţinut în  raportul de control al Guvernului României”.

Potrivit sursei citate, România a mai fost condamnată la CEDO pentru că, nu a asigurat executarea hotărârilor judecătoreşti, iar în prezenta cauză este cert „ab initio” că, după rămânerea definitivă a hotărârii, părţile civile nu vor putea obţine despăgubirile civile stabilite de instanţa de judecată, „datorită faptului că, inculpaţii nu au în patrimoniile lor bunuri suficiente care să servească la acoperirea prejudiciilor”.

„Nu trebuie ca omul să-şi asume un risc”

Statul Român ar fi imperios necesar să participe în calitate de subiect procesual, deoarece viaţa oamenilor care intră în spaţii autorizate de instituţii publice nu trebuie să fie plină de pericole; „nu trebuie ca omul să-şi asume un risc când intră în spaţiul public autorizat de instituţii publice ale Statului Român care au această competenţă legală”, susţine DNA.

„Totodată, instituţiile publice ale Statului Roman care intervin în situaţii de urgenţă, instituţiile medicale care trebuie să asigure îngrijirea vicitmelor au o datorie legală să se ocupe de viaţa oamenilor în mod eficient, iar dacă există probleme privind baza materiale ori în raport de capacitatea acestor instituţii publice, Statul Român trebuie să asigure condiţii pentru ocrotirea cetăţenilor prin intermediul instituţiilor publice care acţionează în numele său şi să activeze mecanismele convenţionalepentru a asigura această ocrotire, în caz contrar  fiind antrenată responsabilitatea sa”, mai arată reprezentantul Ministerului Public.

„Drepturile victimelor nu trebuie să rămână iluzorii”

În acest caz, mai arată sursa citată, drepturile patrimoniale ale victimelor nu trebuie să rămână iluzorii, atâta vreme cât rezultă legătura dintre prejudiciul suferit de către acestea şi deficienţele esenţiale ale instituţiilor  publice ale Statului român.

Această împrejurare ar impune participarea Statului Român la această procedură judiciară, deoarece Statul Român şi-ar fi asumat prin concluziile raportului de control al Guvernului României că, „deficienţele autorităţilor publice care desfăşoară activitatea de aducere la îndeplinire a legii, de organizare şi de realizare efectivă a serviciilor publice au  împiedicat prevenirea pierderilor de vieţi omeneşti”.

„În plus, prin raportul de control al Guvernului României realizat după tragedia din Clubul Colectiv s-a asumat că, instituţiile Statului Român trebuie să-şi regleze şi să-şi îmbunătăţească mecanismele de intervenţie în astfel de situaţii pentru a înlătura sau diminua factorii care pot provoca victime şi pentru a preveni pierderile de vieţi omeneşti”, a concluzionat procurorul DNA.

Incendiul din „Colectiv”

În urma incendiului din clubul Colectiv şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, între care 27 în noaptea tragediei şi 37 ulterior, în spitale din Bucureşti şi din străinătate, printre aceştia fiind fotografi, artişti, olimpici şi studenţi străini.

Incendiul din 30 octombrie 2015 a izbucnit în timpul unui concert susţinut în clubul Colectiv de trupa rock bucureşteană Goodbye to Gravity, care îşi lansa albumul ”Mantras of War”. Solistul Andrei Găluţ este singurul membru al trupei care a supravieţuit tragediei.

citeste totul despre: