Dan Adamescu, condamnat la 4 ani şi 4 luni de închisoare pentru corupţie. Judecătorul Mircea Moldovan a primit 22 de ani de închisoare
0
Omul de afaceri Dan Adamescu a fost condamnat la 4 ani şi 4 luni de închisoare cu executare, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă. În acest dosar au mai fost condamnaţi şi magistraţii Mircea Moldovan la 22 de ani de închisoare, Elena Rovenţa la cinci ani şi zece luni, Sorin Viziru la cinci ani. Cu toţii au fost judecaţi pentru corupţie, iar decizia nu este definitivă.
De asemenea, judecătorul Ion Stanciu a primit o pedeapsă de 3 ani şi 8 luni de închisoare cu executare.
Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a decis, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă, că omul de afaceri Dan Adamescu este vinovat pentru faptele de corupţie de care l-au acuzat procurorii şi l-au condamnat la patru ani şi patru luni de închisoare cu executare şi trei ani interdicţia unor drepturi, printre care şi dreptul de a fi director şi administrator al unei societăţi sau de a coordona societăţi comerciale, în ţară sau în străinătate.
Judecătorul Mircea Moldovan, de la Tribunalul Bucureşti, a primit cea mai grea pedeapsă din dosar - 22 de ani de închisoare cu executare -, pentru intervenţii în cauze de insolvenţă. Judecătorii Curţii de Apel i-au aplicat lui Moldovan pedepse de aproximativ şase ani pentru fiecare faptă de care a fost acuat. În urma contopirii pedepselor, instanţa a decis ca Moldovan să fie condamnat la şase ani şi zece luni de închisoare, la care au adăugat un spor de 15 ani şi două luni de închisoare, ceea ce reprezintă o treime din totalul celorlalte pedepse.
Totodată, Mircea Moldovan a mai primit pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat si dreptul de a exercita orice profesie juridica, pe o durată de patru ani după executarea pedepsei principale.
În urma contopirii pedepselor primite pentru infracţiunile de care este acuzat, judecătorul Ion Stanciu primit pedeapsa cea mai mare, respectiv 3 ani de închisoare, la care se adaugă un spor de pedeapsă de 8 luni. De asemenea, aceste a primit pedeapsa complementară de interzicere a exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a exercita orice profesie juridică şi de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o durată de 1 an după executarea pedepsei principale.
Judecătoarea Elena Rovenţa a primit o pedeapsă de 5 ani şi 10 luni de închisoare, iar după executarea pedepsei, timp de 3 ani, aceasta fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, nu va putea o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi nici nu va putea exercita orice profesie juridică.
În cazul magistratului Ciprian Sorin Viziru, instanţa a dispus o pedeapsă de 5 ani de închisoare, la care se adaugă, ca pedeapsă complementară, interzicerea exerciţiul dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a exercita orice profesie juridică şi de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o durată de doi ani.
Afaceristul Iosif Armaş a primit o pedeapsă de un an şi patru luni de închisoare cu suspendare pertioadă în care trebuie să se prezinte la Serviciului de Probaţiune Bucureşti, să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea, să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă şi să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.
Monica-Angela Borza, practician în insolvenţă, a primit o pedeapsă de 2 ani de închisoare, la care s-a adăugat un spor de 7 luni de închisoare, astfel că aceasta a primit 2 ani şi 7 luni de închisoare cu suspedare. De asemenea, a mai primit pedeapsa complementară a interzicerii a dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat si dreptul de a exercita profesia de practician în insolvenţă, in oricare din formele acesteia, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei.
În această perioadă, Monica-Angela Borza trebuie să se prezinte la Serviciului de Probaţiune Bucureşti, să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte opt zile precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă şi să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.
Ilie Preda, tot practician în insolvenţă, a fost condamnat la 6 ani de închisoare, la care se adaugă un spor de 10 luni, astfel acesta va sta după gratii 6 ani şi 10 luni. De asemenea, după executarea pedepsei, acestuia i se va aplica pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a exercita profesia de practician în insolvenţă, în oricare din formele acesteia şi de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.
Cristina Elena Popa (fostă Cândea), practician în insolvenţă, a primit o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu suspendare, perioadă în care trebuie să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Ilfov, la datele fixate de acesta, să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa, să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte cinci zile, să comunice schimbarea locului de muncă şi să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
De asemenea, aceasta este obligată ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, în cadrul Societăţii Medicale Sf. Cuvioasă Paraschiva din oraşul Voluntari sau în cadrul Direcţiei de Asistenţă Educaţională Voluntari din judeţul Ilfov, pe o perioadă de 60 de zile.
În cazul lui Emanoil Postelnicu, practician în insolvenţă, instanţa a dispus o pedeapsă 2 ani şi 2 luni de închisoare, la care s-a adăugat un spor de 6 luni. De asemenea, timp de patru ani, acesta nu va avea voie să fie ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, nu va putea ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi nici nu va putea exercita profesia de practician în insolvenţă, în oricare din formele acesteia.
Gabriel Hanganu, a primit o pedeapsă de 3 ani, iar după executarea pesepdei, timp de trei ani, nu va avea dreptul să fie ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, să ocupe o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, să fie director, administrator al unei societati comerciale sau să coordoneze societăţi comerciale, în ţară sau în străinătate, şi nici nu va putea ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
Decizia aparţine magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti, însă aceasta nu este definivită şi poate fi atacată.
Ce acuzaţii aduc procurorii
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, cei patru magistraţi ar fi pretins şi primit sume de bani sau bunuri atât personal cât şi prin intermediari. De exemplu, în schimbul unor sume de bani, bunuri ori servicii, judecătorul Mircea Moldovan s-ar fi angajat să atribuie preferenţial, unor societăţi sau unor practicieni în insolvenţă, anumite „dosare bune”.
„Prin sintagma «dosare bune» în materie de insolvenţă se înţelege, din punctul de vedere al lichidatorului sau administratorului judiciar, cauze cu active valoroase de valorificat, ceea ce generează obţinerea unor venituri substanţiale de către societatea de insolvenţă”, potrivit anchetatorilor.
DNA arată că, în alte cazuri, oferta s-ar fi materializat în prezentarea importanţei dosarelor pe care le-a avut sau le avea repartizate spre judecată, demersurile fiind exercitate în scopul de a-l determina pe beneficiar să ofere sume de bani, în perspectiva desemnării ca administrator judiciar.
Valoarea mitei primită de cei patru judecători
Procurorii arată că judecătorul Mircea Moldovan a fost cel care ar fi obţinut, de departe, cele mai multe bunuri şi cei mai mulţi bani. Valoarea mitei calculată de anchetatori ajunge la aproape 30.000 de lei.
Mircea Moldovan:
- ar fi primit pe 12 ianuarie 2014, de la Ilie Preda, practician în insolvenţă, un televizor color
- ar fi pretins unei denunţătoare să o angajeze pe nepoata sa la societatea de insolvenţă a acesteia,
- ar fi pretins şi primit produse alimentare pe 13 decembrie 2012, suma de 3.000 de lei pe 8 mai 2013, suma de 1.800 de lei pe 18 iunie 2013 şi un telefon mobil în decembrie 2012 de la Iosif Armaş, pentru soluţionarea favorabilă a unui dosar îl avea repartizat spre soluţionare, privind pe societatea omului de afaceri
- ar fi pretins şi primit în martie 2013, un ceas de marcă în valoare de 7.960 de lei şi respectiv suma de 8.000 de lei pe 3 iulie 2013, de la o persoană pentru soluţionarea favorabilă a unui dosar pe care îl avea repartizat spre soluţionare
- ar fi primit pe 5 decembrie 2013, în baza unei pretinderi anterioare, un covor de la Emanoil Postelnicu, practician în insolvenţă prin intermediar, pentru a da soluţii favorabile în trei dosare în care societatea reprezentată de practician a fost desemnat în calitatea de lichidator judiciar
- ar fi pretins 2.800 de lei şi ar fi primit 4.100 de lei, pe 17 iunie 2013, de la Emanoil Postelnicu, în vederea soluţionării favorabile a două dosare în care societatea reprezentată de practician a fost desemnat lichidator judiciar
- ar fi pretins şi primit, prin intermediul lui Ilie Preda, de la Gabriel Hanganu, pe 18 iunie 2013, 27 iulie 2013, 8 august 2013 şi pe 7 mai 2014, elemente de cherestea, valoarea totală fiind de 6.652 de lei, pentru a-l favoriza pe acesta în două dosare privind procedura falimentului
Mircea Moldovan FOTO Mediafax
Ion Stanciu
- ar fi primit, în cursul lunilor iunie şi decembrie 2013 suma de 15.000de euro (10.000 de euro în iunie 2013 şi 5.000 de euro în decembrie) de la omul de afaceri Dan Adamescu şi de la o altă persoană, prin intermediul şi cu ajutorul Monicăi Angela Borza, pentru a pronunţa o hotărâre favorabilă într-un dosar, respectiv de a accepta deschiderea procedurii insolvenţei unei societăţi coordonate de afacerist şi în schimbul numirii unei anumite societăţi de insolvenţă drept administrator judiciar
- ar fi primit, în perioada septembrie 2013 – 5 mai 2014, de la Cristian Elena Popa, prin intermediul unui denunţător, suma totală de 7.300 de lei (în şapte tranşe) şi produse de patiserie, în scopul desemnării provizorii a întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată, administrată de ultima menţionată, în calitate de lichidator sau administrator judiciar provizoriu, în şapte dosare, magistratul fiind învestit cu judecata acestor cauze
Elena Rovenţa
- ar fi primit, pe 10 decembrie 2013, de la Dan Adamescu şi de la o altă persoană, prin intermediul şi cu ajutorul Monicăi Borza, suma de 23.000 de lei (echivalentul a 5.000 de euro), pentru a pronunţa hotărâri în două dosare, favorabile societăţilor coordonate omului de afaceri
Ciprian Viziru
- ar fi primit de la Monica Borza, pe 16 aprilie 2014, suma de 10.000 de lei, pentru soluţionarea favorabilă a unui dosar pe care îl avea repartizat, având ca obiect judecarea acţiunii în anulare acte transfer de proprietate, formulată de către societatea administrată de către Borza
Magistraţii „căutau” dosarele
Anchetatorii precizează că activitatea infracţională a magistraţilor s-a derulat pe mai multe paliere. Mai exact, aceştia aveau întâlniri periodice, aparent protocolare sau profesionale, chiar în incinta Tribunalului Bucureşti, în faţa clădirii Tribunalului Bucureşti sau în proximitatea instanţei. Întâlnirile periodice erau discrete, manifestate sub forma plimbării cu maşina prin Bucureşti pentru a putea fi discutate aspectele infracţionale, modul conspirat de comunicare atunci când vorbeau la telefoanele mobile.
Mai mult, aceştia căutau dosarele de insolvenţă „bune” în care să fie desemnaţi sau cele în care judecătorii puteau pronunţa soluţii favorabile mituitorilor şi cumpărătorilor de influenţă şi formulau „oferte” care constau în hotărâri judecătoreşti favorabile, „prilej cu care nu era exclus din analiză niciun dosar, trimiterea mesajelor prin intermediul unor persoane de încredere către şi de la practicienii în insolvenţă (inclusiv prin intermediul unei rude a judecătorului Moldovan Mircea, angajată tocmai în acest scop, la societatea unui practician în insolvenţă”.
Sechestru pe maşini de lux şi apartamente
Procurorii anticorupţie au dispus punerea sub sechestru a unei maşini marca Mercedes Benz ML 320 care aparţine magistratului Mircea Moldovan, până la concurenţa sumei de 29.935,95 de lei, reprezentând totalul sumelor şi a contravalorii bunurilor primite de către acesta cu titlu de mită, a unui apartament din Bucureşti, coproprietate a Elenei Rovenţa, până la concurenţa sumei de 5.000 de euro.
În cazul judecătorilor Ciprian Sorin Viziru şi Ion Stanciu, anchetatorii au pus poprire pe sumele de 10.000 de lei, respectiv 7.500 de lei şi 15.000 d euro.
În acest caz, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii şi de sprijinul conducerii Tribunalului Bucureşti. Dosarul a fost trimis spre judecare la Curtea de Apel Bucureşti.
Citeşte mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
Procurorii anticorupţie cer pedepse peste medie în dosarul afaceristului Dan Adamescu
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie le-au cerut luni magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti, la ultimul termen al procesului în care Dan Adamescu este judecat pentru corupţie, să îi condamne pe judecătorii Elena Rovenţa, Sorin Viziru, Mircea Moldovan şi Ion Stanciu, dar şi pe oamenii de afaceri Dan Adamescu şi Iosif Armaş, la închisoare peste media prevăzută de lege.
Omul de afaceri Dan Adamescu este urmărit penal pentru că ar fi mituit doi dintre cei patru judecători arestaţi zilele trecute pentru corupţie. Acesta s-a prezentat joi la DNA, unde a stat aproximativ trei ore, fiind citat de procurori după ce miercuri au fost făcute percheziţii la locuinţa şi la sediile unor firme ale sale.
Judecătorii şpăgari şi Dan Adamescu, turnaţi la DNA de avocatul sinucigaş
George Claudiu Dumitru, avocatul lui Dan Grigore Adamescu, care s-a sinucis luni la metrou, este cel care a furnizat procurorilor anticorupţie probe împotriva celor patru judecători acuzaţi de fapte de corupţie.
Al doilea cel mai bogat român, afaceristul Dan Adamescu, este urmărit penal pentru că ar fi mituit magistraţi de la Tribunalul Bucureşti pentru a primi soluţii favorabile în dosare de insolvenţă.
Omul de afaceri Iosif Armaş s-a prezentat, luni, la sediul central al DNA, pentru a fi audiat în dosarul în care patru judecători de la Tribunalul Bucureşti au fost arestaţi sub acuzaţia că primeau bani şi bunuri pentru intervenţii în dosare de insolvenţă. Acesta este al doilea afacerist audiat în acest dosar. Primul, Dan Adamescu, a fost pus săptămâna trecută sub acuzare pentru dare de mită.
Se încarcă comentariile...
