Cine câştigă prin desecretizarea arhivelor SIPA

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că va desecretiza arhivele Serviciului Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie (SIPA), în care sunt stocate dosarele tuturor magistraţilor din România. Specialiştii în drept atrag atenţia că desecretizarea acestor dosare ar putea declanşa un scandal imens.


„Eu am decis să desecretizez arhiva SIPA pentru că este un subiect care s-a repetat de multe ori în spaţiul public, de regulă la venirea unui nou ministru, se pare că este un subiect care prezintă interes şi atunci voi desecretiza această arhivă”, a afirmat ministrul Tudorel Toader.
De altfel, şi membrii Consiliului Superior al Magistraturii au trimis la Ministerul Justiţiei o adresă în care solicită informaţii despre situaţia arhivei SIPA. Propunerea de a cere explicaţii Ministerului Justiţiei (MJ) legate de arhiva SIPA a fost formulată marţi în şedinţa de plen a CSM de către judecătoarea Gabriela Baltag, iar plenul a votat în favoarea transmiterii acestei adrese.

Consecinţele desecretizării

Specialiştii în drept atrag atenţia că desecretizarea acestor dosare, care conţin date despre aspecte profesionale şi de viaţa privată a angajaţilor din sistemul de justiţie, ar putea declanşa un scandal imens, iar magistraţii ar putea fi şantajaţi.

„Dacă se va desecretiza pentru a fi distrusă, ca documente pentru care nu există obligaţia arhivării, ar putea să fie în regulă. Dacă desecretizarea nu va fi urmată de distrugere, oricine va putea să folosească informaţiile respective, iar magistraţii pot fi controlaţi prin şantaj. Ar putea să iasă un scandal-monstru, pentru că arhiva aia conţine elemente personale, care nu au cum să facă bine justiţiei. Magistraţii se vor împărţi în cei care au mai puţin de 15 ani vechime, care evident nu se regăsesc în arhiva SIPA, şi cei care au mai mult. Cei din prima categorie au un avantaj că nu au făcut obiectul preocupării SIPA. Ceilalţi se găsesc acolo încondeiaţi cu tot felul de lucruri, dintre care multe sunt simple delaţiuni neverificate, iar altele sunt elemente de viaţă personală – beţii, relaţii extraconjugale, avorturi, care nu au relevanţă”, a explicat avocatul Daniel Fenechiu.

Pe de altă parte, Bogdan Gabor, preşedinte al Asociaţiei Procurorilor din România şi fost membru CSM, consideră că decizia ministrului este una asumată.

„Este decizia ministrului Justiţei care şi-a asumat-o după o lungă analiză, cunoscând toate riscurile posibile. Nu pot să spun ce consecinţe ar fi atâta timp cât nu ştim cu exactitate ce este acolo. Pe de altă parte, să ne gândim la faptul că nici până acum nu a fost făcută o desecretizare corectă şi reală din perioada comunistă”, a spus Bogdan Gabor.

Solicitarea CSM

Consiliul Superior al Magistraturii a trimis Ministerului Justiţiei o adresă în care solicită informaţii despre situaţia arhivei SIPA. Propunerea de a cere explicaţii Ministerului Justiţiei (MJ) legate de arhiva SIPA a fost formulată marţi în şedinţa de plen a CSM de către judecătoarea Gabriela Baltag, iar plenul a votat în favoarea transmiterii acestei adrese.

”S-a hotărât transmiterea unei adrese către Ministerul Justiţiei pentru a da detalii privind arhiva SIPA, ca în funcţie de asta, după ce ştim exact situaţia de fapt, să ştim cum acţionăm. Am cerut să aflăm care e situaţia arhivei SIPA, ce s-a întâmplat după anul 2005, când s-a dispus desfiinţarea arhivei SIPA, dacă a existat o inventariere, dacă au existat rapoarte unde au fost transmise, toate amănuntele de genul acesta. A existat, într-adevăr, o propunere de hotărâre de Guvern prin care se dorea reglementarea acestui aspect (al arhivei SIPA - n.r.), dar tocmai pentru că nu erau elucidate aceste aspecte şi nu ştiam ce s-a întâmplat din momentul 2005 până în prezent, şi în condiţii de campanii electorale în sistemul judiciar, s-a decis amânarea acestui subiect. Sper că acum să se rezolve odată pentru totdeauna. Trebuie văzut dacă ni se vor da şi, în funcţie de datele care ni se vor da, vom proceda în consecinţă”, a declarat, marţi, preşedinta instanţei supreme, Cristina Tarcea.

CSM mai vrea să i se comunice ”numărul comisiilor înfiinţate ulterior şi componenţa nominală a acestora, constituite la nivelul Ministerului Justiţiei, având ca scop inventarierea sau verificarea arhivei SIPA, precum şi toate măsurile dispuse în urma desfăşurării activităţii acestor comisii, în situaţia în care au existat”.

CSM vrea să mai ştie data sigilării arhivei şi să i se pună la dispoziţie procesul verbal întocmit în acest sens, dar să i se şi menţioneze ”modalitatea de pătrundere ulterioară în interiorul acestei arhive, dacă acest lucru s-a întâmplat”.

UNJR şi AMR susţin cererile CSM referitoare la arhiva SIPA

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Asociaţia Magistraţilor din România susţin cererea Consiliului Superior al Magistraturii, din data de 16 mai 2017, prin care solicită Ministrului Justiţiei “să comunice elementele necesare pentru lămurirea cu prioritate” a mai multor aspecte privind arhiva SIPA. Cele două asociaţii ale magistraţilor apreciază că astfel "va exista o bază de pornire concretă pentru a se decide soarta arhivei pentru viitor şi pentru a se lămuri toate informaţiile şi speculaţiile din spaţiul public din perioada ulterioară desfiinţării serviciului secret SIPA".

UNJR şi AMR îşi exprimă, printr-un comunicat, susţinerea punctuală pentru fiecare punct al solicitării CSM către ministrul Justiţiei, prezentând argumente în favoarea acesteia.

”Această cerere vine în continuarea eforturilor depuse de magistraţi, prin asociaţiile profesionale, pentru lămurirea problemelor grave ridicate atât de activitatea Serviciului Intern de Protecţie şi Anticorupţie (SIPA), cât şi de gestionarea arhivei acestuia, despre care s-a afirmat că a fost, poate şi este, folosită pentru a şantaja magistraţi”, susţin celedouă asociaţii.

În ceea ce priveşte solicitarea CSM de a i se comunica ”componenţa comisiei înfiinţate în baza hotărârii Guvernului nr. 127/2006, potrivit ordinului emis de ministrul Justiţiei, cu enumerarea concretă a atribuţiilor, responsabilităţilor, modalităţii/procedurii efective în care şi-a desfăşurat activitatea această comisie”, UNJR şi AMR consideră necesară o asemenea informare publică, ”pentru că nici azi, la peste 11 ani de la desfiinţarea serviciului secret SIPA, nu se ştie cine a făcut parte din aceste comisii de inventariere a arhivei SIPA şi ce au facut concret acestea”.

Tăriceanu: Arhiva SIPA ar trebui distrusă

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că arhiva SIPA ar trebui distrusă, pentru a nu mai exista niciun fel de „instrument de şantaj” la adresa unor judecători şi procurori aflaţi în activitate.

„Această arhivă SIPA pur şi simplu ar trebui, în opinia mea, distrusă, astfel ca să nu mai existe niciun fel de instrument de şantaj la adresa celor care probabil încă mai sunt în zona judecător/procuror. Probabil că unii dintre ei au ieşit la pensie de când e arhiva, nu ştim, dar ceilalţi, care sunt încă în serviciu activ, să nu planeze asupra lor această ameninţare, pentru că nu mi se pare normal ca elementele de viaţă privată să poată să fie folosite împotriva lor, astfel încât judecata lor să fie distorsionată de temerea dezvăluirilor”, a afirmat Tăriceanu.

E a mai spus că Ministerul Justiţiei ar trebui să facă o comisie de anchetă pe acest subiect şi să vadă ce conţine această arhiva, pentru că este un subiect care trebuie rezolvat.

Senatoarea PNL Iuliana Scântei, fostă membră în comisia de verificare a arhivelor serviciului secret al Ministerului justiţiei (SIPA) în mandatul de ministru al lui Tudor Chiuariu, a declarat că niciun membru al comisiei nu avea acces singur în arhivă, ci trebuia mereu însoţit de un coleg, lucru care nu era însă valabil şi în cazul comisiei de verificare de pe vremea Monicăi Macovei.

Fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei a negat că ar fi benegficiat de copii din arhiva SIPA, calificând drept minciuni dezvăluirile din presă.

"Spun încă o dată foarte ferm: nu am primit niciun dosar din arhiva SIPA. Nu am fotocopiat niciun dosar din arhiva SIPA. Nu am sustras şi distrus niciun dosar SIPA. Nu am avut nicio informaţie despre judecători sau procurori din dosarele SIPA", a scris ea pe Facebook.

Dosar penal în urmă plângerii judecătorului Cristi Danileţ

Între timp, plângerea judecătorului Cristi Danileţ împotriva lui Dan Andronic, pe care îl acuză de „deţinerea sau dezvăluirea nelegală a unor informaţii din arhivă SIPA” a fost înregistrată ieri la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Judecătorul Cristi Danileţ a sesizat Parchetul General în legătură cu informaţiile dintr-un articol de presă privind arhiva SIPA, sesizarea sa vizând „deţinerea sau dezvăluirea nelegală a unor informaţii din arhivă SIPA”. 

Articolul menţiona că în mandatul Monicăi Macovei s-au produs „manipulări interesate” ale documentelor din arhiva SIPA, că ar fi fost sustrase şi distruse dosare ale unor magistraţi, care ulterior ar fi avansat în funcţii şi că Danileţ ar fi avut acces ilegal la arhivă.
SIPA a fost înfiinţat în 1991, ca structură în subordinea Direcţiei Generale a Penitenciarelor, şi trebuia să urmărească infracţiunile comise în penitenciare. În 1997, Valeriu Stoica, atunci ministru al Justiţiei, a trecut SIPA în subordinea MJ, pentru ca structura să se ocupe şi de protecţia magistraţilor.

Evenimente



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite