Ce reguli din „Ghidul de intervenţie profesională“ au încălcat jandarmii la mitingul diasporei

Jandarmii acuzaţi că au făcut exces de forţă la mitingul din Piaţa Victoriei şi-au încălcat chiar propriile reguli de acţiune, care se regăsesc în „Ghidul de Intervenţie Profesională“ şi care interzic lovirea oamenilor în cap şi pulverizarea gazelor lacrimogene în faţă.

Jandarmii au încălcat toate regulile de intervenţie la mitingul diasporei de pe 10 august din Piaţa Victoriei. Potrivit manualului jandarmilor, forţelor de ordine le este interzis să lovească oamenii în cap, să le pulverizeze gaz lacrimogen în faţă şi să dea cu bastonul fără nicun avertisment. Ca scuză pentru atacurile violente ale militarilor, reprezentanţii Jandarmeriei Române au au invocat „violenţa legitimă din partea statului“, deşi regulamentele Ministerului de Interne spun cu totul altceva. De altfel, 11 dintre jandarmii violenţi au fost deja identificaţi de procurori şi vor fi cercetaţi pentru purtare abuzivă. Procurorii au înregistrat până la sfârşitul săptămânii trecute circa 260 de plângeri. În plus, la numărul de urgenţă 112 au fost înregistrate 187 de apeluri, în data de 10 august, în legătură cu violenţele de la mitingul diasporei.

Ancheta continua şi cel mai probabil în faţa procurorilor vor fi chemaţi şi ministrul de interne, Carmen Dan şi prefectul Capitalei, Speranţa Cliseru, acestea urmând să dea explicaţii în legătură cu implicarea în evoluţia evenimentelor din Piaţa Victoriei.

„Zona roşie“

Elaborat încă de acum 10 ani, „Ghidul de Intervenţie Profesională“ specifică foarte clar ce au voie şi, mai ales, ce nu au voie să facă forţele de ordine care intervin în cazul unui protest de stradă.

Conform ghidului, indiferent de situaţie este interzisă lovirea capului sau a gâtului, care fac parte din aşa numita „zonă roşie“. „Evitând acţiunea asupra acestei zone se previn riscurile traumatice mortale“, se arată în document. Or, zecile de clipuri video făcute în Piaţa Victoriei îi surprind pe jandarmi lovind protestatarii fără avertisment, direct în zona capului. Mai mult, au fost jandarmi filmaţi lovind oameni care aveau mâinile ridicate.

Regulamentul mai menţionează alte două zone critice:

„Zona oranj“  (dispusă la nivelul trunchiului) – zonă de acţiune moderată ca nivel al riscurilor, totuşi acţiunea asupra acestei zone poate avea urmări relativ grave: traume mortale, echimoze şi contuzii.

„Zona verde“  (dispusă la nivelul membrelor superioare şi inferioare) – zonă de acţiune permisivă, dar care impune luarea în calcul a urmărilor loviturilor: suprimarea sau reducerea mobilităţii agresorului, fracturi, contuzii, hematoame.

La pagina 75, este notat cu majuscule: „Atenţie! Când efectul scontat se produce prin folosirea bastonului, se încetează imediat aplicarea loviturilor! Regulă: În cazul producerii unor vătămări corporale, adversarului i se acordă imediat primul-ajutor şi se raportează ierarhic, de urgenţă, evenimentul!“.

Fără gaze lacrimogene în faţă

Legat de folosirea spray-urilor cu gaze lacrimogene, în acelaşi document se specifică foarte clar că nu se pulverizează în faţă. „Nu se pulverizează substanţa direct în faţa adversarului!“, se menţionează la pagina 62 a documentului. Or, imaginile din Piaţa Victoriei arată că jandarmii au făcut exact acest lucru.

Regulamentul menţionează şi cum trebuie manipulate spray-urile cu gaz: „Pulverizatorul de mână cu substanţe iritant-lacrimogene se foloseşte de la o distanţă de maximum trei metri. Atenţie, nu se pulverizează substanţă direct în faţa adversarului“.

Cine a elaborat ghidul de „bune practici“

Jandarmii francezi şi-au oferit expertiza în instruirea forţelor de ordine româneşti, contribuind inclusiv la elaborarea ghidului de intervenţie al Jandarmeriei Române. Astfel, printre autorii ghidului, se numără lt. col. Philippe Thiriot, şeful diviziei de instrucţiei din cadrul Centrului de la Saint Astier. Mai mult, în perioada elaborării ghidului, şeful Jandarmeriei Române de la acea vreme, generalul Costică Silion, a avut consilier un inspector din Jandarmeria Franceză, Patrick Castaing.

De altfel, pentru sprijinul acordat Jandarmeriei Române, în 2008, lt. col. Philippe Thiriot a fost decorat de preşedintele Traian Băsescu cu Ordinul Bărbăţie şi Credinţă în grad de Cavaler, pentru militari.

Şefii Jandarmeriei, rotiţi

Şeful interimar al Jandarmeriei Române, colonelul Sebastian Cucoş, a fost înlocuit după ce preşedintele Klaus Iohannis a refuzat propunerea de avizare de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a numirii acestuia în funcţia de inspector general al Jandarmeriei Române. „Având în vedere evenimentele din data de 10 august a.c., din timpul protestului din Piaţa Victoriei, în care a fost implicată Jandarmeria Română, se impune ca luarea unei decizii de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării privind numirea colonelului Cucoş Gheorghe-Sebastian în funcţia de inspector general să se realizeze după pronunţarea organelor judiciare abilitate, cu privire la legalitatea acţiunilor Jandarmeriei Române. În acest context, problematica în cauză poate fi supusă analizei şi deciziei CSAT în cadrul unei viitoare şedinţe, luând în considerare şi concluziile anchetelor organelor judiciare competente”, a comunicat preşedinţia. Astfel, în locul său a fost numit colonelul Ionuţ Sindile, care nici el nu este străin de violenţele forţelor de ordine. Sindile, care a coordonat direct jandarmii acuzaţi că i-au cotonogit pe protestatari, a fost filmat în timp ce se uită la un bărbat plin de sânge şi nu reacţionează în niciun fel.

De ce au făcut gazele lacrimogene atâtea victime

Zeci de persoane care au inhalat gaze lacrimogene la mitingul din Piaţa Victoriei au ajuns la medic chiar şi la o săptămână de la protest. Pentru că nu ştiau ce tip de substanţe au fost folosite, medicii nu prea au ştiut cum să-i trateze pe pacienţi. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, secretarul de stat Raed Arafat, spune însă că nu a fost făcută nicio informare întrucât nu există un tratament specific pentru eliminarea efectelor gazului. „Se ştie ce gaz lacrimogen a fost folosit, este vorba de CS. Nu există un tratament specific, nu are antidot. Altfel, am fi emis imediat o informare. Se fac doar tratamente simptomatice. De exemplu, dacă vine un pacient iritat la gât, se tratează acea iritaţie. Dacă cineva tuşeşte, se face radiografie, se examizează oxigenarea, dacă este în parametri normali. (...) La persoanele expuse mai mult, este posibil ca efectele să mai persiste, să mai apară dureri la nivelul gâtului sau iritaţia mucoaselor“, a explicat, pentru „Adevărul“, secretarul de stat Raed Arafat.

Specialişti CBRN (Chemical, biological, radiological and nuclear defense) consultaţi de „Adevărul“ au explicat că, cel mai probabil, Jandarmeria a folosit pentru dispersarea mitingului diasporei substanţe lacrimogene în exces. Tocmai din această cauză, cei care au fost expuşi direct gazelor vor simţi efectele până la trei săptămâni de la evenimente.

Potrivit specialiştilor, gazele lacrimogene folosite de jandarmi nu s-au putut disipa din cauza clădirilor înalte din zona Pieţei Victoriei, care au creat un aşa-numit „efect de căldare”. Practic, gazele au staţionat în zonă, făcându-i pe cei din piaţă să inhaleze cantităţi apreciabile.

Peste 450 de persoane au primit îngrijiri de la echipele SMURD în noaptea de 10 spre 11 august, când au avut loc evenimentele violente din Piaţa Victoriei, dintre acestea, aproximativ 290 având simptome acute de expunere la substanţele lacrimogene, iar 70 fiind transferate la spitale. Nouă dintre ele au rămas internate pentru diferite probleme.