Rămăşiţele dacilor şi romanilor din Capitală. Cine ne-a tranzitat oraşul de-a lungul vremii şi ce a lăsat în urmă

Rămăşiţele dacilor şi romanilor din Capitală. Cine ne-a tranzitat oraşul de-a lungul vremii şi ce a lăsat în urmă

Bucureştiul la 1830

Actuala Capitală a fost tranzitată de-a lungul timpului de un număr impresionant de oameni, care făceau parte din diverse culturi, lăsând în urma lor pagini întregi de istorie bucureşteană. În Centrul Vechi al Capitalei, punctul cel mai fierbinte al distracţiei din zilele noastre, viaţa nu a încetat nicio clipă să existe, mărturie stând numeroasele descoperire arheologice.

Ştiri pe aceeaşi temă

În cărţile de istorie a rămas consemnat faptul că suprafaţa pe care astăzi se întinde Bucureştiul, în vremurile trecute era locul preferat al dacilor. Cele mai multe dintre aşezări dacilor existau în zona Dealul Spirii, Lacul Tei, Pipera sau Militari, acolo unde creşterea vitelor şi agricultura erau principalele ocupaţii ale acestora.

Dovadă clară că Bucureştiul a fost unul dintre locurile preferate ale dacilor stă numărul impresionant al descoperirilor arheologice făcute.

Bucureştiul, pe vremea romanilor

În ceea ce-i priveşte pe romani, probabilitatea ca aceştia să fi avut aşezări în Capitală este mare, mărturie fiind săpăturile arheologice care au scos la iveală pe aria bucureşteană urme din timpul dominaţiei romane. Unele dintre cele mai preţioase comori care au fost descoperite de experţi sunt reprezentate de două statuete romane din bronz, care le înfăţişează pe zeităţile Venus şi Apollo.

Originea statuetelor nu este sigură, dar se poate presupune faptul că au provenit din schimburi comerciale ale populaţiei dacice, conform cărţii „Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre“, scrisă de Constantin C. Giurescu.

O altă descoperire arheologică, din zona Giuleşti a Capitalei, a constat în scoaterea la lumină a unei săbii, a unui topor, a unei plăci de bronz inscripţionată, alături de mai multe monede romane. Se pare că era vorba despre mormântul unui militar roman, ori al unui călăreţ din armata imperială.

Nemuri turceşti, baclava şi „gorgan“

Şi neamurile turceşti ne-au străbătut Capitala, lăsând în urma lor o paletă bogată de cuvinte. Pe lângă celebrele baclacavele, într-un document din anul 1724 este amintit „gorgănelul” din mahala, adică un deal pe care se afla una dintre bisericile Bucureştiului.

Istoricul Dan Falcan spune că nu se poate discuta despre nişte strămoşi ai bucureştenilor, dar nici despre influenţe masive lăsate de popoarele care au trecut pe suprafaţa oraşului înainte ca acesta să fie format. „În primul rând nu aveau pe ce să îşi pună amprenta, pentru că nu erau clădiri sau alte construcţii ca în zilele noastre”, precizează expertul.

De fapt, influenţele rămase sunt prezente în vocabular, găsindu-se numeroase cuvinte care au originea în lexicul popoarelor care ne-au tranzitat oraşul.

După formarea Bucureştiului apar minorităţi

Abia după ce oraşul a fost atestat documentar, în anul 1459, încep uşor-uşor să apară minorităţile, care de-a lungul vremii să fie o parte din oraş. Evrei, bulgari, armeni sau turci, toţi au trecut şi au stat la un moment dat prin oraş, ajungând să se stabilească în Capitală şi  timp de câteva secole. De la ei au rămas cimitire, biserici şi alte construcţii, dar cea mai mare parte a lor a fost distrusă.
 

citeste totul despre: