Oprescu explică de ce imobilele clasate cu risc seismic I pericol public nu pot fi consolidate în timp util
0
Primăria Capitalei a explicat, într-un comunicat de presă, că ritmul lent de consolidare al clădirilor expertizate tehnic şi clasate cu nivelul I risc seismic ţine de legislaţia deficitară, dar şi de proprietarii din imobile.
În vederea prevenirii unui potenţial dezastru provocat de cutremure, Primăria Municipiului Bucureşti a acţionat în aria de competenţă, începând cu anul 1992, pentru expertizarea tehnică a clădirilor existente precum şi proiectarea şi execuţie lucrărilor de consolidare a clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic, exoplică municipalitatea.
Dintre cele 16 imobile care au intrat in consolidare în perioada 2003-2011, între anii 2008-2011 s-au finalizat 7 cladiri, iar alte cinci 5 imobile se află în prezent în şantier, dintre care patru se vor finaliza anul acesta. Este vorbe de imobilele din strada Maria Rosetti nr. 55, Bulevardul I. C. Brătianu nr. 5, Bulevardul Dacia nr. 85, str. N. Iorga nr.31, iar cea de-a cincea cu finalizare în 2014 este situată în Strada Ion Câmpineanu nr.9.
Planuri pentru consolidare
În ceea ce priveşte planurile de consolidare ale PMB, potrivit sursei citate, până la sfârşitul anului pot fi date ordinele de începere pentru alte clădiri, respectiv cele din Strada Pictor Ştefan Luchian nr.12, corp C şi din Strada Boteanu nr. 3A+3B, în funcţie de semnarea tuturor contractelor de finanţare şi mutarea locatarilor în locuinţe de necesitate.
Pentru Calea Victoriei nr. 2-4 urmează atribuirea contractului de execuţie a lucrărilor de consolidare ca urmare a procedurii de achiziţie publică, iar până la finele anului se vor declanşa proceduri de achiziţie publică pentru contractarea execuţiei lucrărilor de consolidare la imobilele situate în bdul Nicolae Bălcescu nr. 32-34, str. Speranţei nr. 24 şi Calea Victoriei nr. 101.
PMB: locatarii şi legislaţia, piedicile în consolidare clădirilor
Problemele pe care Primăria le întâmpină pe parcursul derulării acţiunilor sunt, potrivit sursei citate următoarele:
-contestarea expertizelor tehnice şi încadrării clădirii în clasa I de risc seismic. Elaborarea unei noi expertize tehnice se poate face doar cu finanţare proprie a celui care contestă întrucât clădirea a beneficiat o dată de bani publici pentru expertizare.
-unii proprietari nu sunt de acord cu soluţia tehnică care le afectează într-un fel sau altul configuraţia spaţiilor aflate în proprietate şi contestă proiectele elaborate, în condiţiile în care proprietarii au prezentat declaraţii notariale privind luarea la cunoştinţă de conţinutul expertizei tehnice care propune soluţia de consolidare precum şi a angajamentului pentru continuarea acţiunilor în condiţiile ordonanţei, respectiv execuţia lucrărilor de consolidare;
-nu pot fi asigurate finisajele pe care le doresc proprietarii, intervenţii, sau modernizări ale instalaţiilor şi aşa foarte vechi;
-valoarea considerată de dânşii ca fiind mare în comparaţie cu valorile vehiculate pe piaţă pentru achiziţionarea de locuinţe sau construcţii noi;
-refuzul proprietarilor, persoane juridice, de spaţii cu altă destinaţie de a asigura finanţarea, deci şi semnarea şi prezentarea documentelor legale pentru contractarea proiectării şi execuţiie lucrărilor de consolidare, în solidar cu proprietarii de locuinţă, fapt de înţeles în condiţiile în care activitatea comercială sau de afacere pe perioada execuţiei lucrărilor se întrerupe şi deci nu pot fi realizate venituri din care să fie plătite lunar cheltuielile cu consolidarea aferente;
-întrucât proprietarii de spaţii cu altă destinaţie nu sunt scutiţi de plata taxelor pentru eliberarea autorizaţiilor de construire şi întâmpinăm greutăţi în achitarea acestora pentru care propunem ca scutirea de taxe să se extindă tuturor categoriilor de proprietari.
-unii proprietari de locuinţă se situează la limita scutirii plăţii ratelor, sau deoarece nu locuiesc în imobil, în Bucureşti sau ţară sau pur şi simplu se răzgândesc în condiţiile în care şi-au exprimat iniţial acordul prin declaraţii notariale.
-un alt motiv pe care-l prezintă mulţi proprietari este faptul că nu se poate stabili cu exactitate valoarea cheltuielilor încă de la începerea lucrărilor, imposibil de stabilit întrucât, pe parcursul execuţiei la desfaceri şi decopertări, apar o serie de lucrări neprevăzute în proiectul de consolidare, care sunt neapărat necesare, valoarea acestora stabilindu-se pe parcurs, chiar dacă li se explică cuantumul legal, până la care pot ajunge aceste suplimentări, tot sunt neîncrezători.
-nu este prevăzut în ordonanţă modul de recuperare al cheltuielilor de consolidare a unei locuinţe, proprietatea statului care a fost vândută ulterior recepţiei la terminarea lucrărilor de consolidare.
Cu toate acestea, Primăria Capitalei oferă câteva propuneri pentru a grăbi lucrările de consolidare a clădirilor cu risc seismic. Redăm mai jos propunerile PMB.
Soluţiile PMB: standarde de costuri, etapizarea intervenţiilor, refacerea faţadelor-introdusă în legislaţie
-Elaborarea unor standarde de cost pentru consolidarea clădirilor cu destinaţia de locuinţă, cu rol de referinţă şi analiză, aplicabile în estimarea financiară a investiţiei.
-Posibilitatea etapizării intervenţiilor la clădirile situate pe anumite artere/zone cu aglomerări de clădiri cu risc seismic ridicat ( clasa I de risc seismic), cu termene de realizare scurt, mediu şi lung, asfel încât să poată fi acoperită toată lista clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic;
-Posibilitatea acţionării în instanţă a tuturor proprietarilor care obstrucţionează, sub orice formă, nu numai nepermiterea accesului, (prin nesemnarea contractelor de finanţare, neprezentarea tuturor documentelor necesare..), amenzile fiind contestate în instanţă ;
-Scutirea de taxe privind înscrierea în cartea funciară a dreptului de creanţa pe baza proceselor verbale de constatare privind nesemnarea contractelor de finanţare de către proprietari.
-Stabilirea unei forme clare de calcul al cotelor părţi din proprietatea comună ( confuzie în privinţa suprafeţelor utile aflate în proprietate, necesare calculului cotelor-parţi). Să se precizeze în mod clar privind luarea în calcul a suprafeţei utile totale aflate în proprietate determinate ca urmare a măsurătorilor cadastrale, ultimele înscrisuri oficiale, şi nu suprafeţele şi cotele de proprietate precizate în actele de proprietate)
-Posibilitatea recuperării cheltuielilor din alocaţii de la bugetul de stat privind proiectarea lucrărilor de consolidare de la beneficiarii acestor proiecte, dacă nu se continuă acţiunile de punere în siguranţă, respectiv execuţia lucrărilor de consolidare, într-un termen de 2 ani de al finalizarea proiectării.
-Modul de recuperare a cheltuielilor cu execuţia lucrărilor de consolidare aferente spaţiilor aflate în proprietatea statului, administrate de instituţiile publice locale, finanţate de la bugetul local, vândute după recepţia la terminarea lucrărilor.
-Modul de recuperare a cheltuielilor cu execuţia lucrărilor de consolidare a clădirilor la care s-au întrerupt lucrările, nu există recepţie la terminarea lucrărilor.
-Introducerea în legislaţia specifică şi a refacerii faţadelor odată cu consolidarea.
„Din cauza acestor probleme este dificil a se atinge nivelul de performanţă privind consolidarea tuturor clădirilor de locuit, cu pericol de prăbuşire, existente în municipiul Bucureşti, până la incidenţa unui potenţial cutremur major. Pentru finanţarea execuţiei lucrărilor de consolidare a locuinţelor proprietate privată a persoanelor fizice, nu se pot asigura sumele necesare din bugetul local (nu există baza legală). Conform legislaţiei, aceste sume provin numai din transferuri de la bugetul de stat.Sumele încasate de Primărie din ratele aferente locuinţelor consolidate se utilizeza numai pentru finanţarea cheltuielilor privind punerea în siguranţă a altor clădiri“, explică reprezentanţii Primăriei.
5% din blocurile cu risc seismic, consolidate
În timp ce doar cinci la sută din blocurile cu risc seismic din Bucureşti au fost reabilitate, Municipalitatea achiziţionează 4.000 de truse de prim ajutor în caz de cutremur, cu fluier, batoane alimentare şi şerveţele pentru igienă. Dacă în 2012 Primăria a cheltuit 100.000 de euro pe truse, anul acesta investiţia este estimată la 220.000 de euro.
În prezent, în Capitală, 374 de clădiri sunt incluse în clasa I de risc seismic, 190 dintre ele fiind considerate pericol public. Acestora li se adaugă 301 de construcţii încadrate în clasa II de risc seismic. Până în aprilie 2013 au fost reabilitate doar 30 de asemenea clădiri.
În cazul unui cutremur de peste 7 grade pe scara Richter, similar celui din 4 martie 1977, 6.500 de bucureşteni şi-ar putea pierde viaţa, 16.000 ar fi răniţi grav, 10.500 - spitalizaţi, 13.000 - răniţi uşor, iar 95.000 ar rămâne captivi în clădiri sau sub dărâmături. Cifrele se regăsesc într-un proiect de hotărâre al Consiliului General al Capitalei.
Pe aceeaşi temă:
Soluţiile primarului Sorin Oprescu în caz de cutremur: truse de prim ajutor
Primăria Capitalei va oferi truse de prim ajutor locatarilor din blocurile cu risc seismic clasa I
Centrul Bucureştiului este praf: peste 2.300 de clădiri se pot prăbuşi la primul cutremur
Se încarcă comentariile...
