Meserii din Bucureştiul de altădată: cum se distrau clienţii falşi prin cârciumile din Centrul Vechi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cârciumile şi hanurile din Bucureştiul vremurilor trecute au fost întodeauna un magnet atât pentru străini, cât şi pentru locuitorii Capitalei. „Adevărul“ vă prezintă astăzi două meserii mai puţin cunoscute din vechiul Bucureşti.

Edmond Niculuşcă, reprezentant al Asociaţiei Române pentru Cultură, Educţie şi Normalitate (ARCEN), spune că în Bucureştiul anului 1935 existau câteva meserii ciudate, dar cunoscute în rândul celor care frecventau localurile din central oraşului în special.

„Prin localurile de noapte ale Capitalei puteai întâlni, în special în localurile din centru, tot felul de indivizi suspecţi, aparent fără meserie, nelipsiţi de la mese (mereu aceleaşi)“, spUNE Edmond pe o reţea de socializare. Cei mai voinici şi mai zdraveni erau cei care se ocupau de„poliţia” localului. Cu alte cuvinte, erau paznicii care supravegheau totul cu mare atenţie şi care ori de câte ori se năştea un conflict erau pregătiţi să intervină.

„Dădeau totdeauna afară pe cei indezirabili cum îi numea patronul şi pe cei care ţipau în gura mare că e prea scumpă băutura. Iar toată această afacere se petrecea cu voia stăpânului“, preciează Edmond.

Clienţi falşi

În alte localuri bucureştene, în 1935 se putea vedea la orice pas „filfizoni care făceau mereu mare chef, înconjuraţi de prieteni, şi care cereau zgomotos să li se dea o anumită şampanie“. De fapt, aceştia erau agenţi plătiţi de fabrica de şampanie respectivă, care îşi făcea astfel reclamă pentru marca nelansată în magazinele cu băuturi din Bucureştiul vremurile de altădată.

Bucureştiul măsura 160 de metri pătraţi

De-a lungul timpului, Bucureştiul a cunoscut o mulţime de transformări în ceea ce priveşte organizarea teritorial-administrativă. La început, povestesc istoricii, Bucureştiul era un turn care măsura 160 de metri pătraţi, dar uşor-uşor oraşul s-a extins şi a ajuns la dimensiunile pe care le vedem astăzi.

„În anii 1370-1380, se pun bazele unui turn, punct de pază în vremea aceea, care marca o întretăiere de drumuri comerciale”, povesteşte istoricul Dan Falcan despre începuturile Bucureştiului. De la acest turn a luat fiinţă oraşul care urma să devină capitala României de astăzi. Turnul era un punct de reper al comercianţilor vremii, locul unde poposeau şi se desfăşurau cele mai importante tranzacţii. Potrivit lui Falcan, Bucureştiul se reducea la 160 de metri pătraţi, care se întindeau în zona Curţii Domneşti.

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite