Viitorul climatic al Republicii Moldova: fenomene extreme şi doar două anotimpuri

Activitatea umană privind utilizarea resurselor energetice fosile duce la dezechilibrul termic FOTO Adevărul

Ploi torenţiale, furtuni, treceri bruşte de la frig la cald şi perioade lungi de secetă sunt doar câteva dintre fenomenele care se conturează ca urmare a încălzirii globale. Iernile cu zăpezi abundente şi ger vor rămâne doar o amintire.

Despre cum se pregăteşte Republica Moldova de aceste manifestări neobişnuite, dar inevitabile ale vremii şi care sunt scenariile posibile ne-a relatat managerul Oficiului Schimbarea Climei din cadrul Ministerului Mediului, Vasile Scorpan.

Dle Scorpan, care sunt cauzele care duc la declanşarea fenomenelor ce au ca origine schimbările climaterice? Există anumite cauze specifice Republicii Moldova?

Încă în anii ’80, cercetătorii au vrut să afle care este motivul care declanşează schimbările climatice şi au ajuns la concluzia că este vorba de activitatea umană în ceea ce ţine de utilizarea resurselor energetice fosile. În rezultat, se înregistrează o creştere a temperaturii la suprafaţa solului, care duce la un dezechilibru termic. Fenomenul acesta este numit efect de seră şi nu este determinat doar de o singură ţară sau de un singur agent economic. Este un fenomen global generat de emisiile totale.

În acest context, cum va arăta Republica Moldova dacă aceste cauze care generează schimbările climatice nu vor fi înlăturate?

Nu există instrumente care ar efectua prognoze cu precizie ale fenomenelor meteo care vor avea loc. Este necesar să subliniem că, în ultimul secol, din cauza gazelor cu efect de seră, temperatura medie la sol a crescut cu 0,74ºC, iar în Republica Moldova creşterea a fost de 1ºC. Dacă omenirea nu va schimba nimic, potrivit scenariilor, temperatura medie va creşte de la 2-3ºC până la 5-5,5ºC, ceea ce va genera un impact ireversibil asupra modului de evoluţie naturală a ecosistemelor. În rezultat, vom asista la o frecvenţă mult mai mare a fenomenelor meteo extreme. Pentru Republica Moldova, aceasta înseamnă că vara vom avea furtuni, ploi torenţiale sau cu grindină, perioade îndelungate de secetă. În perioada de toamnă-iarnă, vor avea loc fluctuaţii bruşte ale temperaturilor. Aceste fenomene sunt observate şi acum: în câteva zile temperatura varia de la -5ºC la +20ºC, iarnă este practic fără zăpadă şi are o trecere directă de la o iarnă blândă la vară. Primăvara este foarte scurtă sau nu este deloc şi aşa are loc trecerea de la vară la o iarnă, care seamănă mai mult a primăvară. Putem admite că am avea într-un viitor îndepărtat doar două anotimpuri. Vedem că sunt tot mai frecvente cazurile când avem îngheţuri târzii primăvara sau îngheţuri timpurii toamna, alunecări de teren şi inundaţii. Toate aceste fenomene se vor înteţi şi se vor manifesta mai puternic decât acum. Conform scenariilor, cantitatea medie de precipitaţii nu se va diminua semnificativ, dar din cauza temperaturilor ridicate vor apărea perioade lungi fără precipitaţii.

Managerul Oficiului Schimbarea Climei, Vasile Scorpan FOTO: trm.md

Care sunt cele mai mari provocari, din punct de vedere al fenomenului schimbarilor climatice, ale Republicii Moldova pe termen mediu şi lung?

S-a constatat că temperaturile vor creşte în Republica Moldova anume din cauza că iernile vor avea temperaturi tot mai ridicate. Ştim ce s-a întâmplat atunci când într-o zi au înflorit toţi caişii, iar a doua zi a fost îngheţ şi oamenii au pierdut roada. De exemplu, în agricultură trebuie să implementăm tehnologii de acumulare şi conservare a apei în sol, să fie asigurate sisteme de irigare. Agricultorii vor trebui să utilizeze soiuri care vor rezista la aceste fenomene extreme, trebuie să apeleze la tehnologiile antigrindină. Noi trebuie să conştientizăm că aceste fenomene sunt iminente, inevitabile şi trebuie să fim pregătiţi, fiecare în domeniul care activează.

Ce se întreprinde în Republica Moldova pentru a amortiza impactul acestor fenomene?

La nivel naţional, Ministerul Mediului elaborează anumite documente de politici. A fost aprobată strategia de adaptare la fenomenul schimbărilor climatice. Sunt elaborate strategii de adaptare la nivel sectorial, cum ar fi sănătatea şi domeniul forestier. De ce avem nevoie de aceste documente şi strategii? Ţările industrial dezvoltate şi-au asumat responsabilitatea să le ajute pe cele în curs de dezvoltare pentru a se adapta la aceste fenomene. Acestea au avut o declaraţie comună că vor oferi 100 de miliarde de dolari anual, începând cu 2020. Pentru a beneficia de acest suport, statele în curs de dezvoltare trebuie să prezinte cum vor fi implementate aceste măsuri şi care o să fie costul lor. De asemenea, în cadrul Acordului de Asociere este stipulat că Moldova îşi asumă responsabilitatea de a elabora astfel de documente, iar UE este deschisă să ofere un suport financiar pentru adaptarea la schimbările climatice. Acum, omul simplu nu simte impactul acestor politici, însă în viitor acţiunile respective vor fi de ajutor.