În goana după vizualizări, mass-media din Republica Moldova uită de etică
0
Mass-media trebuie să înceteze să colecteze ştiri de pe site-urile porno, trebuie să difuzeze doar materiale de interes public şi să înveţe să-şi ceară scuze. Acestea sunt conluziile unei discuţii publice despre dreptul la viaţa privată în mass-media la care au participat mai mulţi jurnalişti şi reprezentanţi ai ONG-urilor.
Întreaga discuţie a fost îndreptată către scandalul mediatic în care a fost implicat postul de televiziune Pro Tv după ce a difuzat imagini intime cu o profesoară din Ungheni. Ludmila Andronic, preşedintele Consiliului de Presă, a afirmat că instituţia pe care o conduce s-a autosesizat pe marginea acestui caz „care, din păcate, a făcut mare audienţă” şi că în cadrul şedinţei Consiliului a fost prezent şi producătorul postului de televiziune care şi-a recunoscut greşeala. „Pro Tv a înţeles că a comis o greşeală gravă. Şi-au cerut scuze pe site-ul oficial, dar totuşi nu trecem cu vederea încălcarea lor”, a afirmat Ludmila Andronic.
Acelaşi lucru îl susţine şi Petru Macovei, preşedintele Asociaţiei Presei Independente. „Artur Corghencea, producătorul Pro Tv, a recunoscut greşeala. Ei acum încearcă să dreagă busuiocul şi să evite consecinţele juridice pe care le-ar putea suporta. Greşit a procedat şi reporterul când a mers acasă la mama profesoarei, dar a făcut acest lucru în coordonare cu editorul. Sper că acest caz va fi de învăţătură pentru mass-media”.
Potrivit Legii cu privire la libertatea de exprimare, postul de televiziune care încalcă dreptul la viaţa privată, are la dispoziţie 15 zile pentru a prezenta scuze publice în cadrul buletinului de ştiri. Materialul în care sunt exprimate scuzele trebuie să aibă aceeaşi durată ca şi materialul defăimător difuzat anterior. Până acum Pro Tv nu a făcut acest lucru, iar pe site-ul instituţiei încă mai poate fi găsit buletinul de ştiri în care e prezentat reportajul scandalos.
În cadrul discuţiilor s-a mai menţionat că materialele jurnalistice trebuie să fie de interes public şi să nu satisfacă doar curiozitatea oamenilor sau să fie preluate de pe site-uri pornografice.
Chiril Lucinschi, fostul preşedinte al Comisiei parlamentare pentru mass-media, a spus că o vină mare în mediatizarea unor astfel de materiale o are şi publicul larg. „Atâta timp cât există o asemenea cerere, vor exista şi devieri de la Codul deontologic”, a spus Lucinschi.
Alina Radu, redactor-şef al publicaţiei Ziarul de Gardă, a spus că a fost singura persoană care a contactat profesoara ca să-i ceară opinia. „În 2015 majoritatea jurnaliştilor sunt laşi. Doar societatea civilă a făcut faţă acestui caz. Presa nu s-a descurcat. Am fost singurul om care a contactat femeia a doua zi după ce a apărut filmuleţul”, a spus jurnalista.
În cadrul discuţiilor publice s-a vorbit şi despre necesitatea formării unui mecanism de reglementare a mass-media. Mariana Onceanu Hadârcă, membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, afirmă că de multe ori instituţiile media nu recunosc atunci când încalcă normele etice: „Se întâmplă ca administraţia instituţiilor să nege cu încăpăţânare comiterea anumitor greşeli. Ba chiar vin cu avocaţi şi liste întregi de argumente că nu au făcut nimic greşit”.
Discuţia publică a fost organizată de Asociaţia Presei Independente şi Consiliul de Presă.
Se încarcă comentariile...
