Unirea, între idealuri, încrâncenare şi provocări

Unirea, între idealuri, încrâncenare şi provocări

La Marşul Unirii de la Cahul şi Bălţi au avut loc altercaţii

În timp ce unii analişti spun că marşurile pentru reunificarea celor două state româneşti sunt o exprimare paşnică a ceea ce simt mai mulţi basarabeni, alţii cred că ideea unirii cu România este compromisă prin astfel de acţiuni, scop urmărit de Rusia.

Ştiri pe aceeaşi temă

Duminică, 16 septembrie, Platforma civică Acţiunea 2012 vrea să adune 10.000 de oameni care vor mărşălui pe străzile Capitalei, având acelaşi ideal - unirea cu România.

La fel duminică, alte 10.000 de persoane, membri şi simpatizanţi ai Partidului „Patrioţii Moldovei", şi-au dat întâlnire în Piaţa Marii Adunări Naţionale pentru a „atrage atenţia că marşurile unioniste duc la lichidarea statalităţii Moldovei". Proteste similare vor avea loc în faţa ambasadelor şi consulatelor României de la Moscova, Sankt-Petersburg, Kiev, Odesa şi Chişinău.

Îndemnul lui Filat

Ambele tabere susţin că vor evita altercaţiile pe care le-am văzut la Bălţi şi Cahul şi că profită de dreptul lor prevăzut în Constituţie de a-şi exprima public punctul de vedere.

Chiar şi aşa, ieri, înainte de a pleca la Moscova, premierul Vlad Filat s-a încruntat şi le-a amintit ambelor părţi că „Moldova este un stat independent şi suveran".

„Şi organizatorii marşurilor, şi antimanifestanţii, toţi fac jocul inamicilor integrării Moldovei în UE. Astfel de acţiuni prezintă pericol pentru ordinea de drept. Recomand iniţiatorilor să renunţe la evenimente. În orice situaţie, rog cetăţenii să nu se lase folosiţi", a spus Vlad Filat la şedinţa Guvernului.
A urmat şi îndemnul primarului liberal al Capitalei, Dorin Chirtoacă. „Schimbaţi ziua Marşului Unirii, fiindcă duminică are loc Festivalul Etniilor. Nu ar fi corect ca cineva să le strice sărbătoarea minoritarilor, care e o dată pe an", a declarat edilul.

Nimeni nu renunţă

În ciuda rugăminţilor politicienilor, niciuna dintre tabere nu s-a arătat dispusă să cedeze. „Democraţia din Moldova este la nivel de declaraţii. Atunci când interesele oamenilor simpli contravin intereselor clasei politice, oficialii fac uz de aceeaşi cenzură cu care am fost obişnuiţi pe timpul comunistului Vladimir Voronin", susţine Constantin Codreanu, reprezentant al Platformei civice Acţiunea 2012. El afirmă că data şi ora pentru care a fost preconizat marşul rămân neschimbate. Ar putea fi modificat doar locul evenimentului. „Nu vrem anularea statalităţii Republicii Moldova, ci o reunire a celor două state româneşti printr-un referendum", adaugă Constantin Codreanu.

Personalităţi unite într-un spot pro-unire

Membrii Platformei Acţiunea 2012 au apelat şi la personalităţi din cultură şi politică pentru a îndemna oamenii să iasă la marş. Alexandru Moşanu, Eugen Doga, Nicolae Negru, Petru Bogatu, Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi, Iulian Filip, Maria Sarabaş - toţi apar într-un spot care cheamă lumea la evenimentul de duminică.

Unii dintre ei nu vor participa însă la acţiune. Compozitorul Eugen Doga se află la Moscova, iar academicianul Mihai Cimpoi va pleca la Bucureşti. „Sunt de acord că unirea trebuie să se facă prin integrarea europeană. E adevărat că astfel de marşuri stârnesc anumite reacţii contradictorii, aşa că recomandările premierului sunt corecte", crede Mihai Cimpoi.

Editorialistul Nicolae Negru susţine că Marşul Unirii nu se face pentru Traian Băsescu, care a declarat că graniţa de la Prut nu va mai avea niciun rost dacă Republica Moldova se va integra în UE, sau pentru primarul Capitalei, care a cerut amânarea acţiunii pentru o altă zi.

„Aceste marşuri nu apropie în niciun fel unirea dacă nu se materializează în anumite acţiuni concrete pe plan politic, economic, cultural. Ele sunt o exprimare a unor idei împărtăşite de mai multă lume. E democraţie şi oamenii se pot expune fără să se teamă că cineva le va închide gura. Este o abordare greşită să dai de înţeles: «Nu mărşăluiţi căci îi iritaţi pe alţii», deşi cred că organizatorii acţiunii pot da dovadă de înţelegere şi să schimbe data marşului", afirmă Nicolae Negru.

Între timp, „Patrioţii Moldovei" se jură că vor evita orice fel de altercaţii. „Vă dau cuvântul că vom face tot ce depinde de noi. Da, e vorba de poziţii diferite, dar sunt oameni şi ei şi au dreptul la părerea lor. Vom ieşi să spunem: «Nu» şi să atragem atenţia că astfel de mitinguri duc la lichidarea statalităţii", a comentat Mihail Garbuz, liderul formaţiunii.

SIS deţine „informaţii îngrijorătoare"

Cu toate acestea, Valentin Dediu, director interimar al Serviciului de Informaţii şi Securitate, susţine că duminică ar putea avea loc confruntări nedorite. „Avem informaţii îngrijorătoare. SIS monitorizează situaţia atât într-o grupare, cât şi în alta. Sunt nişte jocuri tinereşti. E la fel cum i-ai spune unui copil să nu bage degetul în priză, iar el vrea totuşi să încerce. Este vorba despre nişte scopuri de scurtă durată, meschine", consideră Valentin Dediu.

Deputaţii, împotriva manifestaţiilor

Ieri, la Guvern, socialiştii lui Igor Dodon au obţinut aviz pozitiv la iniţiativa care interzice marşurile unioniste. „Nu vom fi prezenţi nici la marş, nici la contramanifestaţie. Vom merge la Festivalul Etniilor", a spus Dodon. „Nu vrem să se producă mizerie la Chişinău, aşa ca la Bălţi", a declarat şi democratul Dumitru Diacov. „Pentru unire nu sunt premise nici pe o parte, nici pe alta a Prutului", susţine preşedintele fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ. „Vom discuta situaţia la şedinţa biroului", ne-a tăiat-o liderul fracţiunii PL, Ion Hadârcă. Între timp, comuniştii afirmă că vor încerca să oprească acţiunile pe căi legale.

Acţiune privită cu ostilitate de minorităţi

Unii analişti consideră că iniţiatorii marşului ar trebui să cântărească bine oportunitatea unei asemenea manifestaţii, care ar putea provoca tensiuni atât pe plan intern, cât şi pe plan extern.

„Un marş al unirii va fi privit în Moldova, atât de sfâşiată de contradicţii şi opinii diametral opuse, cu ostilitate, în special de minorităţile etnice, de o parte a clasei politice şi de o parte a populaţiei autohtone. Ideea nobilă a unirii poate fi promovată şi prin alte căi", crede comentatorul politic Vitalie Ciobanu.

„Ceea ce se întâmplă la ora actuală nu e decât o încercare de destabilizare făcută în dezinteresul Moldovei. Cu atât mai mult că şi preşedintele român Traian Băsescu declara că unitatea va putea fi realizată în contextul european", susţine şi analistul Octavian Ţâcu.

Premierul îşi lustruieşte imaginea

Cât despre mesajul premierului, Vitalie Ciobanu crede că Filat a urmărit un alt scop. „A mers la Moscova şi a încearcat să obţină imagine pozitivă în faţa ruşilor", crede editorialistul de la „Adevărul". Acum câteva zile, preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, declara pentru Europa Liberă că astfel de acţiuni sunt finanţate din exterior.

„Putem doar presupune cine se află în spate. România şi aşa are probleme. Se vede că prin aceste acţiuni se vrea compromiterea ideii unionismului, acţiune pe care Rusia a urmărit-o dintotdeauna în Moldova", mai spune Octavian Ţâcu. „Unii ne acuză cu suntem agenţi SRI, alţii spun că suntem finanţaţi de Rusia. Nişte aberaţii", dezminte Constantin Codreanu de la Acţiunea 2012.

citeste totul despre: