Furtul din bănci falimentează fermierii

Fermierii sunt nevoiţi să acopere costuri exagerate din cauza devalorizării leului. Foto: Adevarul

În timp ce agricultorii susţin că nu mai au resurse pentru a investi, iar în toamnă îi aşteaptă falimentul, autorităţile de la Chişinău strâng din umeri. Ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, susţine că în lipsa banilor din exterior agricultorii nu pot fi ajutaţi financiar.

La şedinţa de ieri a Comisiei speciale pentru elaborarea şi aprobarea de către Parlamentul Republicii Moldova a pachetului de modificări legislative în sectorul agricol au fost discutate propunerile fermierilor. La discuţii au mai participat preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, viceministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vlad Loghin, şi reprezentanţii asociaţiilor agricole.

Fermierii, scutiţi de impozitul pe venit

Subiectul la care s-a ajuns la un numitor comun între autorităţi şi fermieri în cadrul şedinţei este impozitul pe venit pentru agricultori. În acest sens, s-a propus ca, începând cu 1 ianuarie 2015, agenţii economici din agricultură care vor reinvesti profitul să achite cota 0 la plata impozitului pe venit, pe un termen de trei perioade fiscale consecutive. Pentru a evita evaziunea fiscală, fermerii vor fi scutiţi de acest impozit dacă 75% din totalul veniturilor vor fi obţinute din comercializarea producţiei agricole. Parlamentarii mai propun, printr-o iniţiativă legislativă, completarea Codului fiscal în vederea aplicării ratei reduse de TVA de 8% pentru toate produsele agricole.

UE şi BM au blocat finanţarea

Totuşi, solicitarea agricultorilor privind majorarea fondului de subvenţionare a rămas fără un răspuns pozitiv. Astfel, ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, a comunicat că fondul de subvenţionare nu poate fi majorat în condiţiile în care finanţarea din partea Uniunii Europene şi a Băncii Mondiale pentru Republica Moldova a fost blocată.  „Când a fost aprobat Bugetul de Stat era stipulat clar că acesta este viabil atât timp cât există finanţare din exterior. Cu părere de rău, la moment, această finanţare nu există. Astfel, acumulările la Bugetul de Stat se bazează pe veniturile fiscale, care sunt la un nivel bun, de 97% din volumul preconizat. În acelaşi timp, valoarea comerţului exterior este alta decât cea prevăzută de Guvern. Dacă s-a estimat o scădere a importurilor de 15%, atunci noi avem deja în cinci luni o diminuare de 22%, respectiv veniturile vamale sunt mai mici”, a informat ministrul Finanţelor.

Agricultorii dau vina pe situaţia din sectorul bancar

Potrivit preşedintelui Legislativului, Andrian Candu, odată cu învestirea noului Guvern lucrurile se vor schimba. „Vom reveni la rectificarea bugetului de stat, vom analiza şi economiile făcute de instituţiile de stat şi vom decide cum să realocăm cheltuielile”, a menţionat Candu.

La rândul său, reprezentantul fermierilor, Alexandru Slusari, s-a arătat dezamăgit de problema privind majorarea fondului de subvenţionare. „Cu părere de rău, ni se propune să înghiţim situaţia care s-a format în urma deprecierii valutei naţionale. Prin inacţiunea statului s-a făcut ceea ce s-a făcut în sectorul bancar, iar, în consecinţă, leul s-a devalorizat. Astfel, agricultorii importă resursele necesare mai scump cu circa 40%. Acces la creditare nu avem. Restanţele la subvenţii sunt de peste 200 de milioane de lei, iar sectorul agricol este subcapitalizat. În condiţiile în care această situaţie s-a creat în mod artificial, nouă ni se spune că avem buget auster. Eu înţeleg situaţia în care ne aflăm, dar agricultorii nu sunt responsabili pentru acţiunile sau inacţiunile statului faţă de evoluţiile de pe piaţa valutară”, a declarat după şedinţă preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari.

Fermierii ar putea ieşi din nou la protest

Fermierii susţin că ar fi necesar de identificat măcar 350-400 de milioane de lei, dacă nu 600 de milioane cum s-a discutat iniţial. „Fermierii s-au trezit în această situaţie nu din motive obiective. Este vorba de 85%-90% din agenţii economici din sector. Echitabil ar fi ca cei care au admis această situaţie să-i sprijine pe cei care au ajuns în această situaţie”, a mai spus Slusari.

Potrivit reprezentanţilor fermierilor, protestele ar putea fi reluate dacă până pe 15 iulie nu se va găsi o soluţie.

Proiectele legislative de dezvoltare a agriculturii şi susţinere a producătorilor agricoli autohtoni, elaborate de Comisia specială parlamentară, urmează a fi introduse în circuitul legislativ în această săptămână.