Aşteaptă de ani buni să devină proprietari după ce casele le-au fost rase de proiectul Cahul-Giurgiuleşti

Mai mulţi moldoveni care au primit locuinţe noi după ce au rămas fără case după construcţia liniei de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti nu au obţinut nici până astăzi dreptul la proprietate. Ministerul Transporturilor vine cu un un proiect care ar corecta aceste nereguli la cinci ani de la producerea lor.

Construcţia linie de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti a început în 2007 la iniţiativa guvernării comuniste, iar reprezentanţii Curţii de Conturi au semnalat încălcări grave la realizarea acestui proiect care a adus pierderi financiare importante şi cheltuieli iraţionale de milioane de lei. Mulţi dintre cei care locuiau sau aveau terenuri agricole pe traseul proiectat au fost obligaţi să renunţe la proprietăţi. Deşi au primit locuinţe noi, ei spun că nici până astăzi nu au actele care să le ofere dreptul la proprietate.

Aşteaptă de ani buni să fie stăpâni ai casei 

Ana şi Gheorghe Ursa din satul Brânza, raionul Cahul susţin că deja de ani buni aşteaptă ca să se vadă stăpâni cu drepturi depline asupra locuinţelor unde au fost nevoiţi să se mute cu traiul după ce casele lor au fost rase din calea liniei de calea liniei de cale ferată Cahul-Giurigiuleşti. Femeia susţine că deja s-a săturat să bată la porţile autorităţilor şi să facă zeci de drumuri pentru a-şi face dreptate. „De unde putem să fim siguri că moştenitorii noştri nu se vor trezi într-o zi cu un nou stăpân în casă. Nu avem nici un act care să demonstreze că locuinţa de aparţine. Noi avem deja peste 60 de ani, iar vecinii noştri au murit fără să se vadă proprietari asupra locuinţelor pe care le-au primit după ce au cedat în faţa construcţiei tronsonului Cahul-Giurgiuleşti”, a afirmat Gheorghe Ursa.

Din opt familii au rămas două

Totuşi, ei spun că primesc cu speranţă la proiectul de decizie elaborat de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor care ar crea cadrul legal pentru ca să poată obţine actele neecsare ce ar confirma dreptul de proprietate asupra locuinţelor. În nota informativă a documentului se menţionează despre încă şase familii din Câşliţa-Prut şi Văleni, raionul Cahul, însă în anexă sunt prezentate numele a două familii din Brânza care vor trece prin acest proces de legalizare, inclusiv familia Ursa. Juristul din cadrul ministerului, Andrei Grigoriţa, ne-a explicat că este vorba defaptul că în procesul de avizare a acestui proiect s-a constat că numele celor şase familii figurează ca fiind înregistrate la Cadastru. „Acest caz este unul foarte complicat şi de definitivarea acestui proces se ocupă Calea Ferată din Moldova”, a precizat Grigoriţa. 

Bunuri înregistrate, dar fără acte

Totodată, atât familia Vidraşcu, cât şi familia Nedelcu din Câşliţa-Prut, care figurează în nota informativă a proiectului susţin că nu deţin actele necesare care ar demostra dreptul asupra caselor în care trăiesc mai bine de cinci ani. „Nu ştim când vom primi actele pentru că nu ni se explică nimic. Am dus copii ale actelor de identitate la Primărie şi sper să se rezolve ceva”, a declarat Dumitru Nedelcu. 

Totuşi, reprezentanţii Primăriei Câşliţa-Prut susţin că nu ştiu nimic despre demararea procesului de legalizare a procesului de alocare a acestor locuinţe. „Cu vreo lună în urmă ni s-a cerut de la Ministerul Transporturilor copiile actelor de identitate ale acestor familii, însă nu ni s-a spus nimic despre documente”, susţine secretarul Primăriei din Câşliţa-Prut, Viorel Ghidu. 

Procesul tărăgănează de mai bine de cinci ani

Întrebaţi de ce a durează atât de mult ca cei care au avut de suferit după realizarea acestui proiect declarat „obiectiv de importanţă naţională”, reprezentanţii Ministerului Transportului susţin că proiectele anterioare în acest sens au dus la „acţiuni distorsionate, procedurile legale în procesul realizării acestui proiect au fost ignorate”. „Ulterior au fost campaniile electorale pe care le ştim deja şi cu un Guvern stabil ministerul încearcă acum pas cu pas să aducă în legalitate acest caz complicat”, afirmă Serviciul de Presă al ministerului. 

Potrivit aceluiaşi minister, în afară de familiile menţionate în proiectul prezentat ieri pentru consultări publice, mai sunt vreo câteva zeci care ori se află peste hotare, ori nu sunt interesate de bunurile peste care a trecut calea ferată Cahul-Giurgiuleşti, ceea ce face dificil procesul de expropriere şi de legalizare. 

A rămas fără teren şi casă din cauza că nu avea cetăţenie

Potrivit notei informative a unui proiect de decizie din 2012, reprezentanţii Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru relatează despre mai multe cazuri în care cei care au avut proprietăţi situate pe traseul unde a fost construit tronsonul au avut de suferit. De exemplu, nu am fost posibilă realizarea tranzacţiei de cumpărare-vânzare cu moştenitorii Teodorei Bichir şi ai lui Ion Bostan din Brânza, Cahul, care au deţinut aceste proprietăţi, deoarece unul nu avea cetăţenie, iar altul nu a permis reprezentanţilor întreprinderii „Cadastru” să evalueze bunurile. În pofida acestui fapt, bunurile şi terenurile au fost expropriate, deoarece tronsonul este „obiect de interes naţional”. Totodată, mai multe consilii săteşti au refuzat să aprobe aceste tranzacţii din cauza ilegalităţilor produse în realizarea acestui proiect.