VIDEO Ce cred moldovenii despre unirea cu România

VIDEO Ce cred
moldovenii despre unirea cu România

FOTO Arhivă

„Adevărul“ a mers în Republica Moldova pentru a afla ce părere au moldovenii despre proiectul unirii şi pentru a aduce în România mesajul lor cu ocazia Zilei Naţionale. A găsit o ţară divizată între Est şi Vest, între România şi Rusia. O bucată de pământ aflată exact între marile blocuri geopolitice ale lumii.

În urmă cu aproape 25 de ani, moldovenii au fost chemaţi la urne pentru a decide calea pe care voiau s-o ia ţara lor. 95% din moldoveni au decis atunci că Republica Moldova trebuie să-şi conserve independenţa şi integralitatea teritorială.
 
 
Anii au trecut, multe s-au schimbat, însă Moldova pare în continuare încremenită în trecut. Populaţia este în continuare divizată, măcinată de eterna întrebare: „Încotro?“. În timp ce unii văd rezolvarea problemelor economice cu care se confruntă ţara în apropierea de Rusia, alţii consideră că unirea cu România ar fi varianta salvatoare. Dar există şi o a treia categorie: cei care cred cu tărie în independenţa Republicii Moldova.

 
Potrivit unui sondaj realizat anul acesta de Lake Research Partners, în parteneriat cu IMAS, pentru unirea Republicii Moldova cu România ar vota 24% din populaţie, iar 56% - împotrivă. 
 
 
Printre cei mai înflăcăraţi susţinători ai proiectului unirii se numără academicianul Nicolae Dabija, preşedinte Sfatul Ţării 2. Îl găsim la Chişinău, la o manifestaţie dedicată Zilei Naţionale a României. „Basarabia a fost prima care a spus «Vrem să ne unim cu ţara». După aceea au venit Bucovina, Transilvania şi au făcut ţara rotundă. Perioada interbelică a fost o lecţie şi pentru noi, basarabenii, pentru că niciodată nu am avut o perioadă mai propice în dezvoltarea economică şi culturală decât atunci când au fost împreună cu neamul. Dacă vom avea o ţară mare, va fi şi o ţară prosperă. Dacă vom avea o ţară mică, va fi o ţară aşa cum este ea la ora actuală, care deţine câteva recorduri sumbre: cea mai săracă ţară din Europa, cea mai coruptă ţară din Europa şi cea mai tristă ţară din Europa. Fără România, Republica Moldova nu are viitor. Republica Moldova este o lacrimă a României independentă de ochiul care a plâns-o. Suntem încă ostatici ai Pactului Ribbentrop-Molotov“, este de părere academicianul.
 
Dabija spune că ar vrea o implicare mai mare a oamenilor politici: „Intelectualii sunt unionişti cu toţii. Dar politicienii din România şi din Republica Moldova au alte planuri. Ei îşi aduc aminte de Basarabia numai o dată la patru ani, la alegeri. Se întreabă unii cum vor reacţiona ruşii sau americanii sau Uniunea Europeană dacă ar avea loc unirea. De ce nu se întreabă politicienii de la Chişinău şi de la Bucureşti ce vor spune românii?“.
 
După ce în Moldova au apărut mai multe partide care militează pentru înfăptuirea unirii, se pare că a fost stârnit şi interesul unor politicieni români pentru Republica Moldova. Unul dintre militanţii pentru unire este şi fostul preşedinte al României Traian Băsescu. „Bat Republica Moldova cu mesajul unirii. Românii din Republica Moldova se întreabă în mod categoric «încotro?», pentru că au o clasă politică bezmetică. Unii spun că îi duc în Uniunea Europeană şi îi mint, pentru că Republica Moldova nu are perspectiva intrării în Uniunea Europeană, iar cealaltă jumătate de clasă politică le spune «vă ducem în Uniunea Euroasiatică», de parcă ai vedea vreun moldovean cu ochii oblici. Eu am venit să le spun că singura soluţie de ieşire din zona gri în care se află Moldova este unirea cu România. Asta le-ar garanta şi securitate, pentru că România este stat NATO, şi perspectiva prosperităţii, pentru că România face parte din Uniunea Europeană. Nu mă îndoiesc de viabilitatea proiectului unirii. Acest proiect are în el sămânţa naturaleţii. Poporul român trăieşte despărţit de Prut în baza hotărârii lui Hitler şi Stalin. Este o chestiune de demnitate naţională să spui: «Nu mai vreau, frate!»“, spune actualul preşedinte al Partidului Mişcarea Populară (PMP) din România. 
 
Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă
 
Nu toţi cetăţenii din Republica Moldova privesc însă cu simpatie mişcarea unionistă. Ruşii, de pildă, sunt sceptici şi spun că se tem că, în eventualitatea reuşitei acestui proiect, ei vor avea o viaţă şi mai grea. „Sunt împotriva Unirii, pentru că nu e clar ce va fi mai departe, nu e clar care sunt consecinţele.  Probabil că vorbitorii de limbă rusă se tem că ei vor fi intimidaţi. Este important ca politicienii să nu întreacă măsura în această direcţie“, spune o rusoaică ce vinde suvenire în piaţa centrală din capitala Moldovei. „Ştiu că în România este destul de strict şi că multe sunt sub control. Nu au lucruri proaste şi totul este foarte bine, însă e mai bine ca noi să rămânem vecini. Consider că trebuie să păstrăm statalitatea moldovenească“, se amestecă în vorbă un alt precupeţ vorbitor de rusă. 
 
„Am venit în ospeţie, ne-am salutat, am făcut lucruri bune împreună, dar fiecare în ţara lui“
 
Istoricul Victor Stepaniuc este de părere că „moldovenii îşi doresc să-şi creeze un stat independent, suveran. Da, sunt şi unionişti, iar alţii îşi doresc ca noi să fim cu Rusia, cu Ucraina. Dar aceştia sunt minoritari, probabil vreo 20%-25%. Restul de 75% se orientează înspre statul independent. Este adevărat că statul se confruntă cu grave probleme sociale şi economice, că multă lume este plecată, dar migraţia asta a fost mereu activă. Moldovenii se întorc oricum acasă sau ţin legătura cu cei rămaşi acasă, trimit bani acasă, încearcă să facă nişte afaceri“. 
 
În opinia istoricului, lucrurile sunt complicate din cauza politicienilor din Republica Moldova şi a luptelor politice, din cauza confruntărilor geopolitice: „Aici, între Prut şi Nistru, aceste confruntări au dus la distrugerea Moldovei în secolul al XIX-lea. Moldova a dispărut ca stat. A fost şi vina intelectualilor şi a politicienilor care nu au găsit atunci o soluţie. Acum, activismul moldovenilor este destul de dezvoltat, în comparaţie cu alte ţări. Dacă în alte părţi la alegeri se duc 30-40% din populaţie, în Moldova se prezintă la urne la nivel de 60-70%. Dacă omul votează, e semn că vrea să schimbe ceva, el mai speră că va fi bine“. 
 
Concluzia lui Stepanicu este tranşantă: „Eu nu văd perspectivele unirii. Nu numai populaţia şi politicienii, dar nici intelectualii nu vor unirea. Nu există o mişcare masivă care s-ar mobiliza pentru unire. Moldovenii şi-au păstrat, în ultimii 200 de ani, provenienţa etnică. Simbolurile noastre nu sunt legate cu simboluri străine. Ele vin de la vechea Moldovă. Faima Moldovei vrem să fie a noastră şi să nu atenteze nimeni la ea. Uneori, cei de la Bucureşti, prin manualele lor, prin ieşirile lor, prin cuvântările lor, atentează asupra acestei identităţi moldoveneşti. Eu aş vedea relaţia dintre Moldova şi România la fel ca pe cea dintre Germania şi Austria. Mi se pare că preşedintele Iohannis are o atitudine corectă, el înţelege că lucrurile nu se opresc la Prut, că noi putem colabora foarte bine şi în domeniul economic, şi în problemele umanitare, dar vorba aceea: am venit în ospeţie, ne-am salutat, am făcut lucruri bune împreună, dar fiecare în ţara lui“.
 
Marşul Unirii la Chişinău
 
Unioniştii pregătesc un amplu marş al Unirii, care va avea loc în data de 2 decembrie, la Chişinău, cu începere de la ora 14.00. „Acum, că nu mai avem interdicţii, este de datoria noastră să ajungem şi în Republica Moldova măcar o dată pe lună, să le arătăm fraţilor de peste Prut că suntem alături de ei. Pe 2 decembrie, la ora 14.00, va avea loc un marş al Unirii la Chişinău. Vom arăta că şi Chişinăul vrea unirea cu România. Privim cu încredere la anul 2018, este anul Centenarului, este anul în care trebuie să se vorbească despre Basarabia. Unirea se poate realiza prin două căi simple, fie prin votul celor două parlamente, care să fie apoi validat printr-un vot popular care să adopte noua constituţie a statului unit, sau un referendum în cele două state“, arată unul dintre organizatorii marşului, preşedintele Acţiunea 2012, George Simion. 
 
„Vara aceasta am fost în 12 raioane, în sute de localităţi. Problema noastră este lipsa de unitate. Suntem un grup de tineri unionişti, mereu alături de mişcarea unionistă. Unirea face puterea. Vrem unirea pentru că suntem români şi vrem bunăstare şi prosperitate pentru cei care au pierdut toate astea împotriva voinţei lor. 3 milioane de oameni suntem capitivi în avantajul altora. Pe acest pământ se duc lupte nedrepte împotriva neamului românesc. S-au omorât oameni în 1992, se omoară viitorul nostru“, adaugă preşedintele Asociaţiei ODIP, Vlad Bileţchi.
 

 

citeste totul despre: