Sanda Filat: „Un concert de Bach este ca o slujbă la biserică în zi de duminică“

În perioada 4-10 aprilie, la Sala cu Orgă, va avea loc cea de-a treia ediţie a Festivalului Bach, patronat şi în acest an de Sanda Filat. A acceptat cu plăcere să ne ofere un interviu, doar despre muzică.

„Adevărul“: Peste câteva zile, ne inviţi din nou la Festivalul Bach. Ce te face să te implici şi în acest an?

Sanda Filat: N-am vrut să renunţ, e un proiect de suflet. Probabil, ar fi continuat şi fără susţinerea mea, dar nu m-aş fi simţit bine dacă l-aş fi abandonat. Foarte mulţi oameni m-au încurajat să merg mai departe.

Putem vorbi deja de o tradiţie?

Dacă oamenii îl aşteaptă, cred că da. La ediţiile anterioare sălile au fost pline, sper să fie la fel şi în acest an. Viaţa culturală din Chişinău este destul de plină, se organizează multe evenimente, dar mai e de lucru la capitolul calitate. Festivalul nostru se  deosebeşte anume prin calitate.

Vorbeşti ca despre un copil al tău. Ce ai investit în el?

Multă dragoste, emoţii. Dar şi financiar, desigur, pentru ca acest festival să crească, să se dezvolte. Feedback-ul este exact ca de la un copil – mă încarc emoţional de la această muzică, de la acest eveniment, de la oamenii frumoşi – artişti şi spectatori - pe care îi întâlnesc acolo.

Prin ce se deosebeşte ediţia din acest an?

Ca de obicei, vom avea o deschidere deosebită – cu Orchestra Naţională de Cameră, cu invitaţi speciali, anul acesta din România. La fel şi închiderea, unde va evolua, pe lângă orchestră, Corul Naţional de Cameră. La fiecare ediţie am încercat să combinăm clasicul cu elemente moderne. Anul acesta avem un recital de chitară, cu o instrumentistă din Spania. Aşa cum la prima ediţie am avut cinci saxofonişti din Germania, care au interpretat Bach în stil jazz. Au avut un succes extraordinar, de aceea anul acesta repetăm experienţa jazz, cu un trio din Olanda. 

E o şmecherie pentru a atrage la Sala cu Orgă şi public mai puţin împătimit de muzica clasică?

Vrem să familiarizăm publicul larg cu muzica lui Bach, să arătăm diferite perspective, ca oamenii să vadă cât de vaste sunt posibilităţile de interpretare a muzicii clasice. Nu înseamnă doar concerte simfonice, poate fi şi chitară, şi saxofon, în diferite stiluri. Mi se par foarte originale şi creative astfel de abordări.

Cât de apropiat este J.S.Bach pentru publicul din Moldova? Or, trebuie să recunoaştem că ne lipseşte tradiţia de a merge la concerte de muzică clasică...

Pot judeca după prezenţa oamenilor la festival - sălile sunt pline, iar intrarea nu e gratuită. Putem vorbi de un public nu foarte larg, dar constant. Încercăm să atragem cât mai mulţi tineri, de aceea şi le propunem şi jazz, şi recital de chitară. Poate, ulterior, vor gusta şi muzica bisericească, pentru orgă, care l-a consacrat pe marele Johann Sebastian Bach ...

Tu când l-ai descoperit, de unde vine dragostea?

Şi până a patrona acest festival ascultam muzică clasică, dar nu foarte mult şi nu în special Bach. Chiar la primul concert din cadrul primei ediţii am avut senzaţia că muzica clasică a intrat în viaţa mea pentru totdeauna, iar pe Bach am început nu doar să-l ascult, ci să-l aud, altfel decât până atunci.

Trebuie să ai o stare specială ca să auzi, nu doar să asculţi astfel de muzică?

Pentru cineva este importantă atmosfera, altcuiva îi este suficient să se relaxeze, să închidă ochii şi să se lase invadat de sunete... Nu ştiu. Câţi oameni sunt, tot atâtea percepţii. Depinde de starea interioară, de spirit, de educaţie.

Ca psiholog, recomanzi muzica clasică pentru tămăduirea sufletului şi limpezirea minţii?

Absolut. Muzica clasică este terapeutică, lucrările lui Bach în special. E un refugiu pentru suflet. Pentru mine, un concert de Bach echivalează cu o venire la biserică în zi de duminică. Ai aceeaşi senzaţie când ieşi - o stare de zbor, de linişte, de înălţare. 

Ai lucrări îndrăgite?

De J. S. Bach ascult mai ales „Air“ şi „Passacaglia“ în D minor, pentru orgă. Dar îmi place mult şi Mozart, Beethoven...

Şi copiii tăi sunt pasionaţi de astfel de muzică?

Ambii au studiat pianul – Luca trei ani şi Iustina şase. Cel puţin ştiu ce e muzica clasică şi sunt sigură că va veni vremea când o vor gusta şi o vor înţelege. Acum ei ascultă muzică foarte diferită, nu neapărat ceea ce e la modă printre semenii lor. În camera lor poţi să auzi Chopin, Beatles, Bee Gees, Scorpions, Nirvana, AC/DC, de toate. Nici eu nu ascult doar muzică clasică. Uneori am chef de folk românesc şi pot să ascult două săptămâni doar asta. Dacă am chef de rock, atunci e Scorpions, Bon Jovi...

Călătoreşti mult. Mergi şi la concerte în străinătate?

Cel mai des am fost la Bucureşti, la multe împreună cu copiii. Ultima dată am fost la concertul lui David Garret, un viorist faimos. Îmi place cum interpretează muzica clasică în stil modern, la vioară electronică.

Cât de important este să-i cultivi copilului dragostea faţă de artă?

Extrem de important. De aceea am şi ţinut să le ofer educaţie muzicală. Sunt lucruri pe care dacă nu le ai în copilărie atunci e mai greu să recuperezi ulterior. Trebuie să-ţi duci copiii la concerte, la muzee, la spectacole, să le pui la timp o carte bună în mâini. Doar astfel vor prinde gustul pentru frumos, pentru valori adevărate. Când eşti adult, poţi să nu mai ai şansele din copilărie, dar nici timp pentru artă, deoarece vin alte priorităţi – familie, carieră etc. Cu regret, nu toţi părinţii înţeleg asta. Iar unii nu au posibilitatea să le ofere copiilor hrană spirituală, fiindcă sunt copleşiţi de nevoile zilnice de a le pune o bucată de pâine pe masă.

Dar statul face suficient pentru a avea cetăţeni cultivaţi şi bogaţi spiritual?

E loc de mai bine. Dar sunt atâtea domenii care necesită atenţie, încât statul nu le mai reuşeşte pe toate, de aceea cultura rămâne oarecum nedreptăţită. E ceva caracteristic perioadei de tranziţie prin care trece Moldova şi care, cu regret, durează.

Înţeleg că nici festivalul nu are sprijin financiar de la stat...

Este organizat exclusiv cu susţinerea partenerilor şi a sponsorilor, printre care Ambasada Germaniei. Dar nu e foarte costisitor, dacă e să comparăm cu cât cheltuiesc unele vedete de muzică uşoară de la noi pentru aşa-numitele seri de creaţie. Interpreţii de muzică clasică sunt modeşti, se mulţumesc cu onorarii
mici. Nu le putem oferi mult artiştilor străini pe care îi invităm, dar ei sunt foarte receptivi şi acceptă cu plăcere să vină. Sunt dornici să promoveze arta, să le ofere bucuria de a asculta muzică bună celor care n-au posibilitatea să meargă pentru asta în Austria, Germania sau în Italia şi să dea o sută de euro pentru un bilet.

Programul festivalului

- 4 aprilie. Deschidere. Concertul „Bach şi fiii“ cu
Orchestra Naţională de Cameră, prim-dirijor Cristian Florea (România-Germania), prim-dirijor Cristian Florea (România-Germania). Solişti: Adrian  Petrescu (oboi) /România/, Ion Negură jr. (flaut), Eugen Ursu   (vioară) /Republica Moldova/

- 6 aprilie. Recital de chitară. María Esther Guzman /Spania/

- 7 aprilie. String Trio: Boris Livshitz (vioară) /Elveţia/, Iya Komarova (violă) /Ucraina/ şi Cristian Florea (violoncel) /România-Germania/

- 8 aprilie. Bach improvizaţii jazz, cu European Jazz Trio /Olanda/

- 10 aprilie. Închiderea festivalului. Recital de orgă cu Matthias Eisenberg /Germania/. Participă Orchestra Naţională de Cameră, Corul Naţional de Cameră, condus de Ilona Stepan. Solişti: Tatiana Costiuc, Ion Timofti, Alexei Digore. Dirijor Cristian Florea /România-Germania/

Concertele încep la ora 18.00. Biletele costă între 40 şi 150 de lei.