Noile legi agricole pot provoca pierderi majore

Agricultorii din Republica Moldova sunt supuşi unor experimente legale. FOTO: Arhiva Adevărul

Dacă Pachetul Agricol va fi votat în Parlament în lectură finală, bugetul de stat va suporta pierderi de sute de milioane de lei şi nu-i va ajuta prea mult pe agricultori, se arată în concluziile experţilor de la Institutul de Politici şi Reforme Europene, care au elaborat o analiză pe marginea prevederilor din acest pachet de legi.

 Acest pachet încalcă principiile economiei de piaţă libere, distorsionează piaţa serviciilor financiare şi contravine realităţii economice cu care se confruntă Republica Moldova. „Suntem într-o perioadă foarte dificilă pentru bugetul de stat, acordarea unor facilităţi care va costa bugetul 30 mln de lei anual, fara nici o acoperire, este inadmisibilă la moment”, spune Eugen Ghileţchi, expert economic.

Taxa 0 %

Unul dintre proiectele de lege votate în prima lectură prevede aplicarea cotei zero la plata impozitului pe venit pentru toţi producătorii agricoli, pe trei perioade fiscale consecutive, cu condiţia reinvestirii profitului în agricultură. În acets moment, taxa anuală la impozitul pe venit este de 7 %. „Legea nu e atât de negativă, dar situaţia în care ne aflăm nu ne permit astfel de politici preferenţiale. Sunt mecanisme mult mai eficiente de acordare a facilităţilor fiscale, care trebuie acordate în anumite condiţii: acordăm agricultorilor care îşi instalează sistem de irigaţie, aceasta ajută să nu fie dependenţi de facilităţile fiscale acordate de stat. Altfel, peste trei ani vor cere aceleaşi scutiri. Statul trebuie să promoveze o politică prin care să atingă un scop, una din probleme e seceta, în urma căreia pierdem milioane de lei, trebuie sa se facă anumiţi paşi prin care agricultorii nu vor mai fi dependenţi de stat. Dar, totul se face cu acoperire bugetară, identificăm resursele şi după oferim facilităţile, nu invers, că ne trezim cu o gaură în bugetul de stat”, ne explică Eugen Ghileţchi.

Creditul Agricol

Proiectul de lege cu privire la creditul agricol acordat de către băncile comerciale este cel prin care statul intervine într-un mod nejustificat în activitatea instituţiilor bancare, încercând să distorsioneze piaţa în favoarea unui anumit grup de agenţi economici. „Rata dobânzii va depinde de rata politicii monetare stabilită de Banca Naţională a Moldovei. Acum, rata dobânzii este de 17,5 %, dacă se scad cele 5 % pe care vrea să le ofere statul, creditul agricol va fi oferit cu 12,5 % anual, ceea ce înseamnă că, diferenţa va fi achitată din contul bugetului de stat”, spune expertul economic. În dorinţa de a diminua rata la credite pentru agricultori, statul va oferi facilităţi fiscale băncilor, micşorând astfel veniturile la bugetul de stat. Băncile comerciale vor reduce ratele, iar guvernul va subvenţiona banca. Guvernul nu are drept constituţioanl de a intervene în politica băncilor comerciale, este şi un principiu al unei economii de piaţă libere, astfel, autorităţile conving băncile prin acoperirea pierderilor. „Dacă se acordă un credit preferenţial, prin urmare, banca suportă pierderi, iar aceste pierderi vor fi acoperite din bugetul de stat. Pe lângă asta, va fi greu de determinat valoarea pierderilor la bănci, o bancă poate pierde mai mult, iar alta mai puţin, va fi greu de funcţionat acest mecanism”, spune Eugen Ghileţchi, expert la IPRE.

Riscul de blocare a finanţărilor

Experţii mai susţin că, dacă Guvernul nu va elabora un mecanism eficient şi funcţional, care să acopere toate pierderile suportate de bănci în procesul de acordare a creditului agricol, se va atinge obiectivul exact invers celui intenţionat: băncile vor înceta definitiv să finanţeze agricultorii. Drept soluţii de alternativă, IPRE propune crearea unui fond de garanţie pentru agricultori, oferirea subvenţiilor directe la plata dobânzii pentru agricultorii care accesează credite pentru irigare, precum şi punerea în aplicare a programelor existente. Fondul de Stat de Garantare a Creditelor poate susţine agricultorii care iau credite agricole, astfel, banii sunt garantaţi de către fond, doar în caz de faliment statul oferă bani băncilor comerciale. „Presupun că, în condiţiile în care este Republica Moldova, instituţiile internaţionale nu vor permite adoptarea acestor proiecte de legi. Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu va accepta votarea în lectură finală. Suntem într-o perioadă grea, ne aşteaptă măsuri de austeritate, se înăspreşte politica Băncii Naţionale a Moldovei. FMI va spune că ce va nu s eleagă, tăiaţi dacă vreţi să vă ajutăm, aşa lucrează”, a declarat Eugen Ghileţchi, expert economic în cadrul analizei elaborate de IPRE.

Import de carburanţi

Altă modificare în pachetul agricol ar permite agricultorilor să importe combustibil fără taxă pe valoare adăugată. „În primul rând, noi nu avem mecanisme de control, ştim foarte bine care e situaţia, fiecare agricultor va avea acces la combustibil cu 20 % mai ieftin, astfel, vor fi tentaţi să vândă şi prietenului, cumătrului, etc. A doua problemă, sunt prevederile legale, procedura e foarte anevoioasă şi vor beneficia doar agricultorii cu influenţă, care îşi permit toate procedurile birocratice impuse de Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică”, spune Eugen Ghileţchi, expert în cadrul studiului.

Amintim că, pe 30 iulie 2015, Parlamentul Republcii Moldova a aprobat în primă lectură un Pachet Agricol ce conţine şase proiecte de legi care prevede aplicarea cotei zero la plata impozitului pe venit, diminuarea cu 5 % a ratei dobânzii la creditul agricol acordat de către Băncile Comerciale, acordarea dreptului de import a carburanţilor, aplicarea ratei la TVA de 8 % la toate produsele agricole, asigurarea transparenţei în oferirea fondurilor europene, precum şi diminuarea impozitului pe venit datorat bugetului cu mărimea venitului ratat ca rezultat al acordării creditelor agricole. Pentru a intra în vigoare, legile trebuie să fie votate şi în lectura a doua.

Agricultorii sunt de altă părere

Agricultorii salută aprobarea pachetului agricol în prima lectură, dar sunt în aşteptarea votării în lectură finală a acestuia. „Suntem o companie care deţine 120 h cu livadă de nuci şi prune. Exportăm miez de nuci. Prune nu exportăm. E foarte binevenită aplicarea cotei zero la impozitul de venit”, ne-a spus Tudor Slănină, producător agricol. Referitor la reducerea ratei dobânzii cu 5 % la creditul agricol, Tudor Slănină a menţionat că, „nu numai pentru mine e binevenit, dar şi pentru toţi agricultorii din Republica Moldova. Azi, rata dobânzii e de 14 %, dacă va fi de 9 %, deja e mai favorabil pentru producătorii agricoli, deoarece agricultorii nu au 300.000 de euro pentru a cumpăra o combină germană sau de a face o uscătorie pentru fructe. Astfel, aleg să contracteze un credit agricol. A început cultivarea soiurilor de prune timpurii, pentru export în Rusia nu văd ieşire din tunel, dar putem exporta în Belarus. Nu este rentabil ca să creşti prune şi să le vinzi cu 2 lei kilogramul la agrosişti. Uniunea Europeană solicită prune uscate, dar agricultorii nu au uscătorii performante. Compotul de prune în UE nu se cumpără”, precizează producătorul agricol.