Haos instituţional. Ministerul de Interne, luat la puricat de experţi: are prea mulţi şefi, unii incompetenţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ministerul Afacerilor Interne se confruntă cu grave probleme de sistem. Un raport de analiză funcţională, realizat de experţi străini timp de patru luni, relevă faptul că MAI este o instituţie care funcţionează deficient.

Din echipa de experţi au făcut parte reprezentanţi ai ministerelor de Interne din România, Germania, Austria, Spania şi Suedia. Analiza a fost efectuată pe bani americani, iar raportul conţine 118 conluzii şi 414 recomandări. Acestea se vor regăsi într-un caiet de sarcini pentru reformarea MAI.

Concluzia generală a analizei  se referă la faptul că întregul sistem este deficitar. O mare parte din nereguli sunt de natură internă, dar care pot fi soluţionate rapid. O altă categorie de deficienţe ţin de cadrul legislativ.

Un viceministru pentru securitate publică

O concluzie importantă a studiului prevede că instituţia este prost organizată, că nu există o coordonare unitară a structurilor ce se referă la securitatea publică. Recomandarea experţilor este ca în cadrul MAI să se creeze o structură operaţională care să coordoneze toate departamentele care funcţionează în sfera securităţii publice. Aceste departamente ar trebui puse sub coordonarea unui viceministru pentru ordine şi securitate publică. „În MAI există o diversitate de structuri, denumiri: avem departamente, inspectorate generale, servicii care au diverse organizări. Nu există un fir roşu care să străbată sub aspectul reoganizării”, a precizat expertul român Daniel Barbu.

De asemenea, raportul subliniază că în MAI nu funcţionează principiul descentralizării. Astfel, inspectoratele nu au o independenţă operaţională, nu pot să-şi planifice de sine stătător activităţile.

Unul din cele mai importante neajunsuri constatate se referă la incapacitatea unităţilor aparatului central. Acest fapt relevă că reforma structurală şi organizaţională a ministerului nu a fost realizată.

MAI pierde proiecte internaţionale

Un alt aspect deficitar la MAI este lipsa de stimulare a personalului care lucrează în domeniul proiectelor internaţionale. „MAI economiseşte câteva sute de mii de lei plătind prost funcţionarii publici şi pierde milioane de lei pentru faptul că aceştia nu pot să-şi facă datoria. Ministerul nu are personal capabil să aducă asistenţă externă. Un funcţionar care este plătit cu 100 de euro nu va aduce finanţări de milioane”, subliniază Daniel Barbu.

MAI nu are o strategie de ordine şi securitate publică. Nu sunt clar delimitate rolurile structurilor care se ocupă de ordinea şi securitatea publică. Nu există o delimitare strictă dintre Poliţia de ordine publică şi Poliţia criminală. Astfel, una din recomandări se referă la înfiinţarea unui Inspectorat naţional pentru securitatea publică şi a unui Inspectorat naţional pentru poliţie criminală. Primul inspectorat ar urma să fie înfiinţat prin reorganizarea Direcţiilor generale pentru securitate publică şi poliţie rutieră.

Prea multe inspectorate raionale, prea mulţi şefi

O altă problemă ţine de reorganizarea instectoratelor raionale. În prezent, în Republica Moldova există peste 35 de inspectorate raionale, dintre care cinci în municipiul Chişinău. Existenţa numărului mare de inspectorate pune o presiune deosebită pe şeful Poliţiei, căruia îi revine atribuţia să comunice zilnic cu aproape 40 de şefi locali. Autorii raportului propun ca, în locul acestora să fie înfiinţate câteva unităţi teritoriale care să concentreze activităţile administrative ce se desfăşoară la inspectorate. Acest tip de structură funcţionează în municipiul Chişinău şi în UTA Găgăuzia.

Posturile de poliţie rurale necesită şi ele o reorganizare. Problema cea mai mare a acestora este lipsa de cadre. În sate, posturile de poliţie au un singur colaborator, iar satele pot să aibă şi câteva mii de locuitori. La aceste posturi trebuie angajaţi cel puţin doi poliţişti, au constatat experţii.

Cele mai bune structuri

Structurile MAI care au luat cea mai bună notă de la grupul de experţi internaţionali sunt Poliţia de Frontieră şi Biroul Migraţie şi Azil. Aceste structuri au fost evoluate, în primul rând, datorită presiunilor impuse de acordul privind regimul liberalizat de vize cu UE. „Activitatea Poliţiei de Frontieră şi a Biroului Migraţie şi Azil trebuie să aibă în vedere ceea ce se întâmplă în Europa. Este vorba despre valul masiv de migraţie. Anumite direcţii prin care se desfăşoară migraţia pot să fie închise. Nu este exclus ca într-o perioadă de timp Republica Moldova să devină o direcţie. Pe partea de sud ar trebui luate măsuri preventive”, a declarat unul dintre raportori.

Cea mai mare problemă a investigaţiilor speciale se referă la faptul că acesta nu are structuri teritoriale. Investigaţiile speciale se fac doar la Chişinău.

Lipseşte legătura directă poliţist-procuror

Cea mai discutabilă activitate a MAI se referă la urmărirea penală. Activitatea de urmărire penală nu este tipic poliţienească şi se desfăşoară în beneficiul Procuraturii. Sarcina MAI este să investigheze în teren. „Ceea ce se întâmplă în acest domeniu se referă la reforma în Justiţie, în general. În România funcţionează poliţia judiciară formată din nişte ofiţeri propuşi de şeful Inspectoratului General de Poliţie şi aprobaţi de procurorul general care lucrează nemijlocit pe cazuri de urmărire penală împreună cu procurorii. În Republica Moldova, nu există această legătură directă dintre poliţist şi procuror”, subliniază Daniel Barbu.

Recomandarea generală făcută de experţi este ca toate concluziile şi sugestiile să se regăsească într-o foaie de parcurs pe care va trebui să o îndeplinească Ministerul Afacerilor Interne. Ministrul Oleg Balan a declarat că instituţia va cere bani de la Ambasada SUA pentru realizarea foii de parcurs.
Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite