Guvernul a întârziat reformele, blocând programul cu FMI

În şedinţa din 7 martie Guvernul a adoptat o serie de decizii fără o coordonare cu FMI FOTO Tudor Iovu

Pe ultima sută de metri, Executivul a adoptat, fără coordonare, o serie de decizii populiste, ceea ce a dus la suspendarea relaţiilor cu FMI. Potrivit experţilor, Moldova riscă să rateze investiţii şi venituri bugetare importante

Republica Moldova a ajuns într-o situaţie destul de dificilă, asemănătoare cu cea din anul 2009, când ţara nu avea un guvern funcţional, iar relaţiile cu Fondul Monetar Internaţional şi cu alte instituţii străine erau suspendate. Pe 20 aprilie, urmează să aibă loc bordul FMI, care ar trebui să constate că ne-am făcut temele pe acasă şi să ne acorde ultima tranşă, de peste 70 de milioane de dolari, pentru completarea rezervelor Băncii Naţionale.

„Teoretic, mai avem timp pentru a anunţa că Guvernul şi-a îndeplinit angajamentele asumate. Trebuie să facem acest lucru cu trei săptămâni până la bord. Probabilitatea ca până la 31 martie să reuşim este, după părerea mea, egală cu zero. Asta înseamnă că şedinţa din 20 aprilie se anulează, iar noi rămânem într-o situaţie de suspendare, adică fără un program cu FMI“, a declarat Valeriu Lazăr, ministrul în exerciţiu al Economiei.

Restanţele Guvernului

Una dintre restanţele Executivului este rectificarea bugetară. În plus, pe 7 martie cabinetul de miniştri a adoptat o serie de proiecte de legi, inclusiv şi de majorare a pensiilor, care nu au fost coordonate cu reprezentanţii FMI. „Am primit o scrisoare semnată de directorul executiv al FMI, care îşi arată îngrijorarea privind acele iniţiative ale Guvernului. Nu e vorba de conţinut, ci de maniera în care au fost votate“, a precizat vicepremierul în exerciţiu.

Suspendarea acordului cu FMI va avea consecinţe negative pentru ţara noastră. „În 2009, Consiliul Europei şi Banca Mondială au decis că nu vor acorda niciun cent Republicii Moldova până nu are un program cu FMI. Acesta arată nivelul de credibilitate al unui stat în faţa creditorilor şi investitorilor. Indiferent cine va fi în viitorul guvern, va trebui să revină la masa de negocieri cu FMI“, a mai spus oficialul.

BNM are suficiente rezerve

Acordul cu FMI este „cheia care deschide uşi pentru noi finanţări şi  negocieri cu creditorii şi donatorii externi“,  apreciază experţii. Sprijinirea programului economic al ţării este, de fapt, mai importantă decât asistenţa financiară propriu-zisă. „Banca Naţională dispune în prezent de suficiente rezerve valutare şi faptul că nu vor fi alocate cele 70 de milione de dolari nu va constitui o problemă. Mult mai grav este că lipsa acestui acord va constitui un semnal negativ pentru investitori. Totodată, va fi blocată şi alocarea unor noi granturi şi linii de creditare“, explică expertul financiar Sveatoslav Mihalache.

Tatiana Lariuşina, senior economist la IDIS Viitorul, spune că noul Guvern va fi nevoit să negocieze cu FMI, deoarece va avea nevoie de finanţarea externă. „Din păcate, s-a păstrat modelul de dezvoltare economică bazat pe remitenţe şi pe asistenţa tehnică externă. Nu există alte resurse pentru dezvoltare, nu avem un motor intern de stimulare economică. Aici ar putea interveni statul, care însă nu are bani şi nici nu poate apela la o majorare a impozitelor, care sunt şi aşa destul de mari“, afirmă specialista.

Potrivit ei, lipsa finanţării externe se va face resimţită în restrângerea investiţiilor şi apariţia unor dificultăţi la acumularea veniturilor bugetare. Tatiana Lariuşina consideră însă că în Moldova există suficienţi bani, mai ales în bănci, care ar putea merge la finanţarea unor proiecte investiţionale.

Prelungit pentru reforme

Actualul acord cu FMI a fost aprobat pe 29 ianuarie 2010 şi urma să expire în ianuarie 2013. Documentul prevedea acordarea unei asistenţe financiare de circa 570 de milioane de dolari pentru susţinerea programului economic al ţării. În urma unei misiuni de evaluare a experţilor FMI la Chişinău, acordul a fost prelungit cu trei luni ca Guvernul să ducă la bun sfârşit reformele. Printre condiţii figurau rectificarea bugetului, soluţionarea problemelor Băncii de Economii, sporirea transparenţei sectorului bancar, îmbunătăţirea administrării fiscale.