FOTO VIDEO Cernobîl, la aproape 30 de ani de la dezastrul nuclear

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Fotografie după explozia de la Cernobîl
Fotografie după explozia de la Cernobîl

V-aţi întrebat vreodată cum ar arăta Pământul dacă oamenii ar dispărea peste noapte? O înregistrare publicată recent de jurnalistul Derek Muller descrie „oraşul nimănui“, Pripiat, din Ucraina, părăsit de aproape 30 de ani în urma celui mai mare dezastru nuclear din istoria omenirii, aşa cum au catalogat specialiştii accidentul nuclear de la Cernobîl.

Cernobîl a intrat în atenţia lumii pe 26 aprilie 1986, atunci când reactorul 4 al Centralei Nucleare a explodat, eliberând în aer o cantitate imensă de radiaţii. Potrivit cercetătorilor, o cantitate de radiaţii de 100 de ori mai mare decât cea cumulată a bombelor atomice de la Hiroshima şi Nagasaki, peste şase milioane de oameni afectaţi (mii de cazuri de cancer. Pe circa 100.000 de kilometri pătraţi pământul şi apele au fost contaminate cu substanţe radioactive şi ar avea nevoie, susţin specialiştii, de 20.000 de ani ca să îşi revină. 

„Surprinzător de liniştit“ - descrie împrejurimile Centralei Nucleare jurnalistul Derek Muller, în ceea ce numeşte „plimbare fantomă“.  Muller sintetizează în câteva fraze ceea ce s-a petrecut în urmă cu aproape 30 de ani în Pripiat: localnicii au fost nevoiţi să plece imediat, au abandonat totul. „Ceea ce a rămas aici e un instantaneu al lumii sovietice de acum 30 de ani“, spune jurnalistul. Cândva plin de viaţă, oraşul este acum o dureroasă şi tăcută umbră a trecutului. 

Pădurea pune, încet, stăpânire pe întregul oraş abandonat. Muller pomeneşte de efectele radiaţiilor nu doar asupra oamenilor, ci şi asupra naturii: aşa-numita pădure roşie din apropiere de Cernobîl. Imediat după producerea exploziei, uriaşa cantitate de radiaţii a omorât toţi arborii, frunzele acestora colorându-se într-un roşu tomnatic.

Turismul în regiune este în creştere

Însă zona de excludere a Cernobîlului, largă de aproape 50 de kilometri pătraţi, nu este chiar complet abandonată. Muncitorii de la fabrică sunt aduşi frecvent în orăşelele învecinate, iar locuinţe ilegale s-au stabilit în multe clădiri abandonate. Mai puţin de 200 de oameni au avut dreptul legal de a rămâne acolo după dezastru, pentru că au refuzat să-şi părăsească locuinţele. În mare parte erau oameni bătrâni şi au fost numiţi „samoseli“ sau cei care au rămas. Potrivit turiştilor, este un obicei ca atunci când vizitezi zona să le duci daruri sau să faci donaţii.

Între timp, Cernobîl a devenit o destinaţie turistică, agenţiile de turism organizând excursii în zona interzisă, care include oraşul Pripiat şi Cernobîl, considerate unele dintre cele mai terifiante locuri de pe planetă. În ultimii ani, numărul vizitelor la locul dezastrului nuclear a crescut din ce în ce mai mult, agenţia de turism ucraineană SoloEast estimând că în fiecare an vin aici aproximativ 10.000 de turişti.

Pe aceeaşi temă:

Cernobîl, 29 de ani mai târziu. Ce a rămas în urmă şi cine se mai întoarce la locul dezastrului

Fonduri de 180 milioane de euro pentru construirea unui nou sarcofag al reactorului avariat al centralei de la Cernobîl

Cum se fabrică o ştire apocaliptică. O informare banală a ANM, transformată de presă în alertă de radiaţii asupra României

FOTO VIDEO Rezervaţia biosferei Cernobîl: Ucraina vrea să restrângă zona interzisă din jurul centralei nucleare

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite