Zece greşeli gramaticale frecvente şi explicaţia specialiştilor: „Ai mâncat sau ai servit masa?“ sau când emigrantul devine imigrant
0
Multitudinea de mijloace de informare de care dispune lumea modernă nu contribuie, spun lingviştii, şi la o mai bună cunoaştere a limbii române. Prin lecţii simple şi exemple concrete pentru care nu e nevoie să acordăm mai mult de un minut, cuvintele şi expresiile folosite greşit în mod frecvent pot fi scoase definitiv din vocabular.
Un singur minut pe zi acordat cunoaşterii şi învăţării corecte a limbii române ar duce la eliminarea din vocabular a cuvintelor şi expresiilor folosite greşit. Este şi covingerea unei profesoare de limba română din Bârlad retrasă la pensie care foloseşte pagina personală de Facebook ca pe un adevărat portal. Printre multele postări se află şi rubrica „Minutul de limbă română”. Inspirată din postările internauţilor ori chiar din exprimările eronate ale unor jurnalişti, oferă lecţii simple de gramatică însoţite de remarci amuzante sau acide.
“Vă spuneam că în cei doi ani de când scriu acest «Minut de limbă română» m-am folosit, în majoritatea cazurilor, de exemple luate de pe Facebook. E «un joc» ce poate deveni serios şi util într-o perioadă când apar multe minusuri în vorbirea şi scrierea limbii române“, a spus profesoara, pentru “Adevărul”.
Minutul de limbă română
1. "Am rămas datoare să vă povestesc cum a fost cu X pe avion..." PE este prepoziţie, indicând suprafaţa unui obiect, exprimând un raport locativ: este PE fereastră, este PE jos etc. Nu dau explicaţii pentru alte exemple, când poate exprima un raport modal (PE furiş), temporal (Mă cheamă acolo PE trei zile) ş.a.m.d. Dacă PE indică suprafaţa unui obiect, nu putem să folosim această prepoziţie în exemplul pe care l-am dat. Doar persoana respectivă nu era cu altcineva pe avion, adică pe carlingă, pe aripi, pe fuselaj sau mai ştiu eu ce alt loc/punct al avionului! Corect ar fi fost "Am rămas datoare să vă povestesc cum a fost ÎN avion..." , adică în interiorul avionului
2. Vă SERVESC atât de des cu acest Minut de limbă română, încât, între timp, mai şi MĂNÂNC. A SERVI versus A MÂNCA 1. Mama ne SERVEŞTE masa. 2. Noi MÂNCĂM. A SERVI= A aduce mâncare/băutură la masă, a da să mănânce cuiva, a trata pe cineva cu mâncare/băutură A MÂNCA = a mesteca un aliment şi a-l înghiţi, a consuma ceva etc. Folosiţi cu încredere verbul A MÂNCA atunci când luaţi bucata de prăjitură de pe farfurie! Chiar dacă înfulecaţi, tot mâncat se numeşte. Doar în momentul în care voi înşivă daţi cuiva de mâncare sau de băut, SERVIŢI (se subînţelege că pe cineva!)
3. "- Mai lucraţi pământul? - Când mai apuc, o fac cu plăcere. - Aveţi MANUALITATE în sensul ăsta?" Măi, românaş-reporter (V. S. numele în clar), cunoşti sensul cuvântului MANUALITATE? Manualitate = funcţionarea predominantă a uneia dintre cele două mâini... Păi, spune-ne şi nouă, ce ai vrut să-l întrebi pe omul respectiv? Nu cumva ai vrut să spui DEXTERITATE? Dexteritate = dibăcie, abilitate, îndemânare.
4. EMIGRANT versus IMIGRANT Două cuvinte cu două sensuri diferite, care nu se pot înlocui reciproc. EMIGRANT = persoană care şi-a părăsit ţara pentru a se stabili în alta, temporar sau definitiv. Ca sinonim putem să-l folosim pe EXPATRIAT IMIGRANT = persoană venită într-o ţară străină pentru a se stabili acolo. (privim din perspectiva celui ajuns în ţara unde vrea să se stabilească). Altfel spus, o persoană este EMIGRANT când pleacă din ţara sa şi devine IMIGRANT când s-a stabilit în noua ţară. "Ce să fac, fără voia mea, dar impulsionată de unele persoane - regret, dar şi din presă şi din viaţa politică - vin şi întreb: Este chiar atât de greu să folosim un dicţionar pentru a afla sensul unui cuvânt, sau suntem atât de siguri în prostie, încât considerăm că ceea ce scriem/spunem este şi corect?", comentează profesoara.
5. Citesc într-un articol că "... două grădiniţe S-AU INAUGURAT la Fălticeni.." Brusc, m-am simţit fericită, văzând că şi lucrurile pot face ceva singure, de exemplu SE INAUGUREAZĂ! Pronumele reflexiv SE, alături de MĂ, TE, NE, VĂ (EX: Eu mă spăl, tu te speli, el se spală, noi ne spălăm, voi vă spălaţi, ei se spală), însoţind un verb, arată că acţiunea acestuia este făcută de cineva şi tot asupra lui se răsfrânge efectul. O grădiniţă, deci UN LUCRU, UN OBIECT, nu poate face singur/ă o acţiune, în cazul nostru, inaugurarea. Altcineva face acţiunea. Formularea corectă este "...două grădiniţe AU FOST INAUGURATE la Fălticeni..", pe înţelesul tuturor, nişte persoane au inaugurat grădiniţele... Grea a devenit limba română pentru români!
Minutul de limbă română
6. CAREVA sau CARE VA ? 1. CAREVA a zis ceva? CARE VA VENI la mine? În primul exemplu, CAREVA (pronume nehotărât) poate fi înlocuit cu CINEVA, OARECARE, ORICARE, VREUNUL. În al doilea exemplu, avem pronumele interogativ-relativ CARE + un verb la viitor: VA VENI. Particula VA este particulară timpului viitor: VA cânta, VA dansa, VA mânca etc.) În acest caz, ea nu va fi alipită lui CARE. Şi e bine de amintit aici şi CAREVASĂZICĂ, formă invariabilă, însemnând DECI, PRIN URMARE, AŞADAR. Mulţumesc unui prieten de pe Facebook pentru că mi-a amintit acest cuvânt.
7. FII sau FI? A. Se scrie FII: 1. imperativ afirmativ: - FII liniştit! 2. conjunctiv prezent, forma afirmativă şi forma negativă: - Vreau SĂ FII liniştit. - Vreau SĂ NU FII prost. 3. viitorul format de la conjunctiv: - O să fii elevă fruntaşă, nu-i aşa? ,- Nu o SĂ FII acolo când ajung şi eu. B. Se scrie FI: 1.infinitiv: A FI 2. viitor: VOI FI, VEI FI, VA FI, VOM FI, VEŢI FI, VOR FI 3. imperativ negativ: NU FI rău! 4. condiţional prezent: AŞ FI, AI FI, AR FI, AM FI, AŢI FI, AR FI 5. condiţional perfect: AŞ FI FOST, AI FI FĂCUT, AR FI MÂNCAT, AM FI CÂNTAT, AŢI FI IEŞIT, AR FI URCAT 6. conjunctiv perfect: SĂ FI ŞTIUT, SĂ FI AJUNS, SĂ FI MERS 7. verb + FI: POT FI, POŢI FI, VEI PUTEA FI etc. Reţineţi: FII cuminte! şi NU FI cuminte!
8. Am spus mereu, DRAGILOR, că sursa mea de inspiraţie este triplă: Facebook, jurnaliştii şi politicienii! Aşa că, DRAGILE mele, DRAGII mei, să vedem ce culegem, de pe Facebook. DRAGĂ, DRAGE şi DRAGĂ, DRAGI creează probleme multor persoane, 1. DRAGĂ, DRAGE = Navă special amenajată sau aparatură cu care se draghează. 2. Instrument în formă de sac sau de plasă cu care se colectează organismele vegetale sau animale de pe fundul apelor. Verbul este A DRAGA = A săpa cu DRAGA fundul unei ape şi a scoate materialul săpat. 2. DRAGĂ, DRAGI = iubit, scump, preţuit. Ex: DRAGILE mele prietene şi NU "dragele" mele prietene. Forma DRAGI este folosită atât pentru masculin, cât şi pentru feminin plural: DRAGII mei băieţi şi DRAGILE mele fete... Aşa că, DRAGILE mele, nu mai aduceţi "DRAGELE" prin vocabularul românesc, căci veţi colecta doar erori!
9. Vitejilor, nu vă "aruncaţi" să folosiţi pe "â" şi "î" până nu ştiţi regulile lor de folosire... În caz contrar, rezultatul e dezastruos, ca în exemplele ce urmează: - ânceput, âncă, âncăpere, âncurcat ş.a.m.d. Ar fi mai bine pentru cei ce nu cunosc regulile, să scrie aşa cum au învăţat cu mulţi ani în urmă. Grav este pentru generaţiile actuale, care nu şi-au însuşit încă regulile gramaticale româneşti. - "Î" se foloseşte întotdeauna la începutul cuvintelor: început, încăpere, încetineală, încă, încurcat, încăpere etc. - "Â" se foloseşte în interiorul cuvintelor, precum: România, român, româneşte, româncuţă, românaş, amâna, mânca, etc. - ATENŢIE: Dacă există un cuvânt care are prefix, "î" este păstrat: EX: neîndeplinit, neîncetat, neînceput, neînţeles, neînţelegere, subînchiria, subînţeles etc. Pentru cei ce nu ştiu: PREFIX = o "particulă" care se aşază înaintea cuvântului de bază pentru a forma un derivat: NE + început.
10. Pentru a nu ştiu câta oară spun TRĂIASCĂ Internetul! Este locul unde aroganţa, orgoliul, dar mai ales neştiinţa fac casă bună cu mondenele noastre domnişoare. Tocmai am văzut o postare "Vin la cafea şi să-ţi ADULMEC florile!" Am privit atent să văd cine postează, vreun căţel, vreun animal de pradă... Nu! Chiar o domnişoară "super"... A ADULMECA = se foloseşte pentru ANIMALE: A simţi sau a descoperi cu ajutorul mirosului, prezenţa unui animal, a omului, a hranei etc. Verbul poate fi folosit cu sens figurativ şi pentru oameni, însemnând: a afla, a descoperi Dar de aici şi până la a adulmeca o cafea e cale lungă, cam cât e de la un om care cunoaşte sensul cuvintelor şi până la un semianalfabet!
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
