Investigatorul care a filat vameşii de la Albiţa, faţă-n faţă cu inculpaţii acuzaţi de corupţie: „Dacă mă întorc cu faţa îi recunosc pe fiecare, cât şi cum am dat“

Igor Caraman a părăsit în grabă instanţa

Audieri maraton au avut loc luni, 22 februarie, la Tribunalul Vaslui, în dosarul vameşilor de la Albiţa acuzaţi de fapte de corupţie. Timp de mai bine de două ore, a dat declaraţii în faţa judecătorilor ofiţerul Igor Caraman, din cadrul Centrului Naţional Antocoruţie de la Chişinău, folosit de procurorii DNA din România ca investigator în cauză.

Igor Caraman a relatat judecătorilor că a semnat un angajament cu CNA în iunie 2013, la iniţiativa sa, după 13 ani în care a tranzitat săptămânal graniţa Republicii Moldova cu România, în calitate de  transportator, perioadă în care a fost obligat să ofere mită funcţionarilor vamali pentru a nu avea probleme la controlul de frontieră. Caraman a fost introdus ca investigator în dosarul instrumentat de procurorii DNA Iaşi la 1 iulie 2013, sub legenda că desfăşoară activităţi de coletărie pentru firme din Republica Moldova, pe traseul Chişinău – Braşov, unde era punct de întâlnire cu un alt autocar care aducea colete din Italia. Timp de patru luni de zile, ofiţerul basarabean a filat vameşii înregistrând fiecare control de frontieră. 

Caraman a declarat că a absolvit facultatea de drept în anul 2007 şi că studiile le-a făcut în limba română, infirmând suspiciunile avocaţilor vameşilor care au insinuat că nu cunoaşte limba română şi nu ar fi ştiut ce s-a consemnat în procesele verbale întocmite de anchetatorii români.

Avocaţii celor 21 de vameşi au lansat un adevărat tir de întrebări ofiţerului basarabean. La multe dintre întrebările punctuale, Caraman a invocat că nu îşi mai aminteşte sau nu mai ştie detaliile, având în vedere că s-au scurs aproape trei ani de la săvârşirea faptelor. A fost însă foarte ferm în privinţa modului în care acţionau vameşii de la Albiţa. 

Rest la şpagă

”Nu am reţinut numele lor, însă am o memorie vizuală foarte bună şi acum dacă mă întorc cu faţa la sală îi recunosc pe fiecare cât şi cum am dat. Nu cred că am fost refuzat vreodată. De fiecare dată puneam banii în paşaport pentru că mi se cereau înainte. Au fost situaţii când mi se dădea rest la mită, însă şi situaţii când mi se reproşa că îi iau în râs cu suma oferită”, a declarat Igor Caraman în faţa judecătorilor. 

Investigatorul basarabean, considerat martorul cheie în dosar, a invocat că, de regulă, vameşii îi indicau prin semne suma pe care trebuia să le-o ofere pentru a nu fi controlat riguros transportul de marfă. 

”Fie arătau două, trei, patru degete, fie scriau în aer, indicând suma, fie pur şi simplu şopteau. Atunci când nu înţelegea semnele lor îi întrebam suma pe care o doresc”, a explicat ofiţerul CNA. 

Caraman a precizat că microbuzul cu care tranzita frontiera era încărcat cu marfă de către anchetatorii români şi în mai multe rânduri, printre colete a fost pusă şio brichetă tip pistol, pentru a testa vigilenţa vameşilor. Niciodată nu a fost descoperită.

”Apreciez că nu efectuau controale decât superficial, îi interesau doar ţigările. În rest, se putea trece cu orice” a declarat ofiţerul Caraman judecătorilor vasluieni. 

Al doilea lot de la Vama Albiţa

Cei 21 de vameşii de la Albiţa au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie în decembrie 2010, sub acuzaţia de dare de mită şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.  Aproape 150.000 de euro au ridicat ofiţerii anticorupţie din casele şi birourile vameşilor. Pe tot parcursul urmăririi penale vameşii nu au putut justifia provenienţa sumelor mari de bani ridicate de la domiciliile acestora. Unii dintre ei au invocat că îşi ţineau economiile în monede mai sigure, alţii că le-au primit de la rude din străinătate .

Cea mai mare suma confiscată, pentru care se solicită restituirea este 34.915 euro, 3.153 dolari SUA şi 50 lire sterline, bani ridicaţi de ofiţerii anticorupţie de la locuinţa fostului adjunct al Vămii Albiţa, Eugen Cristescu.  

Descinderile procurorilor DNA din toamna 2013 veneau la doi ani după trimiterea în judecată a 47 de poliţişti de frontieră de la Albiţa, acuzaţi la rândul lor de fapte de corupţie. Arestaţi şi eliberaţi, rând pe rând, poliţiştii de frontieră din "Lotul Albiţa I" sunt judecaţi şi la această dată, la instanţa de fond, Curtea de Apel Iaşi.  În dosarul ”Lotul Albiţa II”18 dintre ei, au fost arestaţi pe 22 octombrie 2013, în urma descinderilor DNA la Vama Albiţa. Ulterior, la începutul anului 2014, toţi vameşii au fost puşi, rând pe rând în libertate, fiind judecaţi sub control judiciar. Din lotul de 22, un singur vameş, Magdalena Coşniţă, a recunoscut acuzaţiile, fiind condamnată în baza acordului de recunoaştere la trei ani de închisoare cu suspendare.