Fermierii mehedinţeni aruncă laptele pentru că nu îl pot vinde

Crescătorii de bovine din Mehedinţi se plâng că nu au unde să valorifice laptele fiindcă în judeţ nu există o fabrică de procesare a laptelui sau, cel puţin un centru de colectare. În aceste condiţii, mulţi crescători de animale spun că aruncă laptele şi sunt acum în pragul falimentului.

Deşi există un efectiv suficient de mare de bovine, care ar putea asigura laptele necesar unei fabrici de profil, pe piaţa din Mehedinţi nu a apărut niciun întreprinzător interesat să investească în acest sector. Şi cum vechea fabrică de lapte s-a închis, fermierii din Mehedinţi valorifică laptele pe unde apuc, marea majoritate folosindu-l în familie.

„Avem cinci capete de vaci, patru olandeze şi una brună, este foarte greu, am plecat de la zero. Laptele e foarte greu de procesat, pur şi simplu îl dăm la porci, mai dăm puţin prin sat pe la vecini, dar nu avem nimic de câştigat, mergem mai mult în pierdere fiindcă nu avem unde să-l procesăm. Mai multă risipă este decât câştig”, se plânge un Sorin Tătaru, un mic fermier din satul Dedoviţa Nouă aparţinător comunei Şimian. 

Sorin Tătaru spune că pentru ca ferma sa de animale să aducă profit ar fi necesar cel puţin un centru de colectare a laptelui.

„Am fi foarte interesaţi, mai ales dacă s-ar deschide un centru de colectare, am duce laptele acolo, dacă s-ar putea rezolva ar fi foarte bine. În localitate sunt mai mulţi crescători de vaci, nu cu un număr însemnat de capete de bovină, dar sunt interesaţi fiindcă au aceeaşi soartă ca şi a mea”, mai spune tânărul fermier.
Potrivit Direcţiei Agricole Mehedinţi, în judeţul Mehedinţi există un efectiv de aproape 32.000 de bovine, din care 16840 vaci de lapte.

„Din păcate fabrica de industrializare a laptelui nu mai există şi atunci oamenii sunt obligaţi să lucreze cu alţi procesatori din alte judeţe. În anumite zone ale judeţului vin maşinile şi ridică laptele unde sunt mai multe vaci, în alte zone, producătorii mai mari au deschis dozatoare de lapte în piaţa centrală din oraş, iar ceilalţi se descurcă cum pot, procesează laptele în gospodărie, fac brânză, smântână, unt şi probabil constituie o bună parte din hrana zilnică acest lapte”, spune directorul Direcţiei Agricole Mehedinţi, Ştefan Răceanu. 

Directorul Direcţiei Agricole Mehedinţi vorbeşte şi despre lipsa unei organizări a fermierilor, care nu au înţeles că doar uniţi într-o asociaţie pot să-şi apere interesele şi să obţină mai uşor fonduri pentru dezvoltare.

„Este şi o lipsă a asocierii, la nivel de comună ar fi trebuit să existe asociaţii ale crescătorilor de bovine pentru că se acordau ajutoare pentru achiziţionare unor tancuri de răcire a laptelui, un lucru foarte necesar şi absolut obligatoriu dacă vrei să vrei să vinzi laptele la procesatori pentru că permite conservarea lui timp de câteva zile în condiţii normale. Nnimeni din judeţul Mehedinţi nu a accesat acest program din cauză că nu există asociaţie la nivel de comună”, mai spune Ştefan Răceanu.

Cornel Stroescu, preşedintele Camerei Naţionale Agricole şi, totodată, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Mehedinţi, spune că singura soluţie viabilă este înfiinţarea unui punct de colectare a laptelui cu fonduri de la PNDR. În opinia sa, ar trebui să existe la nivel naţional o strategie de procesare a laptelui.

„În viitorul apropiat, pe fonduri europene, va trebui să ajutăm fermierii să înfiinţăm cel puţin un punct pentru colectarea laptelui dacă nu se va investi într-o fabrică de procesare a laptelui în judeţul nostru. Fermierii nu pot se pot ajuta singuri, dar împreună cu autorităţile, cu noi asociaţiile, sperăm să-i ajutăm să înfiinţăm un punct de colectare a laptelui în viitorul PNDR şi în felul acesta şi oamenii să poată să-şi valorifice laptele. La nivel de judeţ sunt oameni care au făcut proiecte pe 141, care s-au dezvoltat conform proiectului, şi acum nu au ce să facă cu producţia”, declară Cornel Stroescu.

Citeşte şi:

Mehedinţiul primeşte despăgubiri pentru suprafeţele agricole calamitate