Turnu Severin: Minerul care şi-a descoperit noi îndeletniciri
0Spune că, în cei patru ani de pensie a făcut foarte multe lucruri, lucruri pe care nu şi-a imaginat că le va face vreodată
Încă de la o vârstă foarte fragedă a trebuit să ia viaţa în piept. Avea doar 16 ani când a rămas fără tată. Timp de aproape treizeci de ani a lucrat în subteranele minei şi a condus echipele de muncitori în galeriile miniere. Acum, îşi aminteşte cu nostalagie vremurile petrecute în acea perioadă. Încă mai are întipărit în memorie momentele apocaliptice când, în braţele lui, au murit oameni, pe care şi-ar fi dorit să-i poată salva de la moarte, însă “pământul şi-a cerut tributul”, după cum ne spune Costel Rotaru.
“A fost o perioadă în care am trăit clipe groaznice, dar am avut parte şi de momente frumoase. Acolo, am învaţat că omul trebuie apreciat la adevărata lui valoare în timpul vieţii şi nu după ce acesta nu mai este printre noi. Am luat contact cu fel de fel de oameni şi în felul acesta mi-am îmbunătăţit abilităţile de comunicare cu cei din jurul meu”, mărturiseşte Costel. În 2006, pe când avea doar 45 de ani, a fost diponibilizat şi a ieşit la pensie anticipată, lucru care l-a amăgit foarte tare.
Nu atât pensionatul în sine, cât mai degrabă şederea acasă. Şi ca orice om căruia îi place să muncească, bărbatul şi-a găsit noi ocupaţii pentru a-i trece timpul mai uşor şi pentru a se simţi folositor. De fapt, se consideră un om simplu şi îi place tot ceea ce ţine de creaţie, fapt pentru care nu este lipsit de imaginaţie.
Pasionat de apicultură, dar şi de alte meşteşuguri
Pensionar fiind, îşi găseşte mereu câte ceva de lucru, iar una dintre activităţile care-i ocupă o parte din timp este apicultura. Are aproape 20 stupi despre care spune că sunt ca şi familia lui. „Sunt ca şi copii mei, mă ocup de ei zilnic, iar la această muncă mă ajută şi soţia”, susţine Costel Rotaru, mândru de stupii pe care îi are şi de se ocupă aproape în fiecare zi cu foarte multă măiestrie. Activitatea îi aduce o satisfacţie mare şi asta deoarece consumă miere de albine din propria-i producţie.
Pe langă apicultură, lui Costel îi face plăcere să meşteşugărească fel de fel de lucruri. Construieşte cuptoare de cărămidă şi face şi coşuri de nuiele. Realizează aceste lucruri din pasiune şi pune mare preţ pe tot ceea ce face.
“N-am învăţat de la nimeni, n-am avut de la cine. Eu, singur, am învăţat tot ceea ce ştiu să fac şi asta pentru că am o imaginaţie un pic mai complexă decât ceilalţi”, ne spune meşterul nostru, mândru de ceea ce ştie să construiască. Despre toate aceste munci spune că sunt destul de obositoare, dar îl motivează, pe de-o parte, în privinţa timpului liber şi, de ce nu, chiar a venitului suplimentar pe care îl câştigă.
“E foarte greu ceea ce fac, mai ales la coşurile de nuiele, unde cele mai solicitate îmi sunt buricele degetelor, care crapă şi mă dor îngrozitor de rău, dar sunt mulţumit pentru că aşa îmi mai trece şi mie timpul şi câştig ceva bănuţi în plus”, conchide Costel Rotaru