Turnu Severin: Locuințe din epoca bronzului descoperite pe insula Gârla Mare
0Cu toate că astăzi este acoperită în întregime cu pădure, insula situată în mijlocul Dunării, a fost locuită încă din epoca bronzului. Mărturie stau descoperirile făcute recent de arheologi.
Încă din primăvara acestui an, arheologii din cadrul Muzeului Regiunii Porților de Fier, au fost anunțați de către sătenii din zona Gârla Mare, că apele Dunării au adus la mal o serie de resturi ceramice, dar și de oase umane. Drept urmare, în vara acestui an, mai precis în cursul lunii august, arheologii au efectuat o serie de săpături pe malul Dunării, în localitatea Gârla Mare. În urma acestor cercetări s-a ajuns la concluzia că resturile aduse de apele fluviului provin din insula Gârla Mare.
„Mi-am dat seama că pe insulă este ceva interesant, însă fondurile pentru cercetare au lipsit. Aşa că am amânat săpăturile până acum”, declară Gabriel Crăciunescu, director adjunct şi totodată arheolog în cadrul muzeului.
„Dunărea a săpat în locul nostru”
Având o lungime de cel mult 1.500 de metri şi o lăţime de nici 400 de metri, insula Gârla Mare se dovedeşte a fi fost locuită încă din epoca bronzului. Nu se ştie însă dacă în urmă cu 3.500 de ani, insula făcea parte din uscat, s-au a fost un loc înconjurat de ape încă de la început.
„Oamenii locului susţin că această insulă ar fi fost una cu malul românesc. Asta însă în urmă cu mii de ani. Cert este că pe insulă am descoperit locuinţe din epoca bronzului, iar pe malul românesc, pe aceeaşi linie am descoperit două morminte de incineraţie aparţinând aceleiaşi perioade”, susţine Gabriel Crăciunesu. În urmă cu trei zile, echipa de arheologi din cadrul muzeului, condusă de Crăciunescu, a descins în insulă unde au fost efectuate o serie de săpături. Cele mai bune săpături însă au fost făcute de apele Dunării.
„Peste aceste două locuinţe este depus un strat de nisip şi argilă gros de peste trei metri şi jumătate. De aceea este foarte greu de săpat. Este foarte periculos. Ar trebui un adevărat şantier, însă nu sunt bani pentru aşa ceva. Interesant este faptul că tot ce a ieşit acum la iveală s-a datorat acţiunii Dunării asupra malului. Când apele cresc spală malurile. Când scad ies la iveală aceste urme. De altfel curenţii sunt foarte puternici aici”, mai susţine Crăciunescu.
Se aşteaptă primăvara
În urma săpăturilor efectuate în urmă cu trei zile, arheologii au adus din insulă o mare cantitate de resturi de ceramică, oase şi chiar piese din bronz. „Am descoperit foarte multe resturi de ceramică, oase în special de peşte, valve de scoici, lucru ce ne arată că peştele şi scoicile erau alimente de bază pentru oamenii acelei epoci, dar şi ace de cusut confecţionate din bronz. Toate aceste materiale urmează a fi curăţate, spălate şi apoi vom încerca să reconstituim o parte din ele. În ceea ce priveşte continuarea săpăturilor aici, acestea vor fi reluate în primăvară, atunci când apele Dunării vor fi scăzute. Până atunci însă, foarte multe urme vor fi unele distruse, iar altele scoase la iveală de apele fluviului”, a mai declarat Gabriel Crăciunescu.