Vedere de iarnă de la Sulina. Faleza este pustie, iar oraşul pare părăsit

Faleza oraşului Sulina, care în timpul verii viermuieşte de turişti, este acum pustie. Fostul cinematograf, ruinele Hotelului Camberi, sediul fostei Comisii Europene a Dunării, tânjesc acum după veselia de peste an.

În micul oraş, străzile sunt numerotate la fel ca în marile centre americane. Patru străzi taie în lung îngusta limbă de nisip care desparte fluviul de baltă: Strada I, Strada a II-a, Strada a III-a şi Strada a IV-a.
 

Câteva ruine îşi duc veacul în micul oraş cosmopolit: fostul cinematograf, pe acoperişul căruia vegetaţia creşte în voie. În schimb, pentru ca bunul simţ al turiştilor să nu fie deranjat, a fost acoperit de o pânză. 

Şi Hotelul Camberi, locul unde se aduna protipendada vremii, este ruină. Aici şi-au găsit adăpost câţiva copii ai străzii. Tot aici este şi punctul de observaţie cel mai înalt din Sulina. 
 

În perioada Comisie Europene, (1856 - 1938), apărută ca o necesitate de a aproviziona cu cereale Marea Britanie pe calea Dunării, întrucât accesul la Marea Neagră era controlat de Imperiul Otoman şi Imperiul Rus, în Sulina se vorbea franceza, iar localnicii vorbeau greaca.

Vă mai recomandăm:
 

Poveştile Sulinei, Turnul Babel din Deltă. Locul unde au iubit şi au murit prinţese şi pescari, piraţi şi amirali

Don Giovanni, piratul de la Sulina. Cum a reuşit fostul marinar să înşele autorităţile şi să rămână cu marfa ilegală şi cu despăgubirea

Jurnal de vacanţă. Gura Portiţei, paradisul dintre mare şi Deltă. Plaja de pe care poţi aduna scoici cu lopata

Jurnal de Vacanţă. Plaja Vadu, ultimul refugiu. Colţul de Rai interzis cândva turiştilor vă aşteaptă cu hectare întregi de plajă virgină