Cum a reuşit Securitatea să-l compromită pe bănăţeanul care a devenit capelan al împăratului Mexicului
0
La începutul anilor ‘80, căutarea de informaţii legate de viaţa preotului romano-catolic Augustin Weber putea fi considerat de autorităţile comuniste un delict.
Preotul Augustin Weber este una din personalităţile cu care se mândreşte localitatea timişeană Săcălaz. Este locul unde preotul a predicat în ultimii săi ani de viaţă, unde a murit şi unde a fost înmormântat în anul 1909. Augustin Weber a devenit cunoscut după ce a fost preotul personal al împăratului Mexicului, Maximilian de Habsburg, în perioada 1864-1867.
Wiliam Totok, cunoscutul jurnalist şi dizident anti-comunist din Timişoara, emigrat în Germania în 1987, a găsit un document inedit în arhivele de la CNSAS. Cercetătorul a descoperit o „Notă de analiză” din 22 iunie 1983.
„La începutul anilor 1980, când prigoana anti-catolică din România stalinistă, practic, a încetat, Adalbert Boroş (1908-2003), unul din episcopii hirotoniţi în clandestinitate, în 1948, a avut ideea să propună Vaticanului beatificarea lui Weber. Boroş fusese condamnat în 1951 cu lotul aşa zişilor „spioni ai Vaticanului”, ieşind din închisoare în 1964…”, scrie Wiliam Totok, pentru europaliberă.org.
Dezinformarea Securităţii: Weber, aventurier neserios
La începutul anilor 1980, Boroş a avut ideea să creeze la Săcălaz un loc de pelerinaj, legat de persoana lui Augustin Weber. Aflând de această intenţie, Securitatea a intervenit şi a pus la cale o acţiune de discreditare a lui Augustin Weber cât şi a lui Boroş.
“Informaţiile obţinute atestă că Boroş a căutat să găsească o personalitate bisericească catolică, din secolele trecute, care să fi cultivat martiratul, minunologia etc. pentru a-l propune Vaticanului să fie numit <sfânt> în cadrul aşa zisului an sfânt internaţional instituit de Vatican. În acest sens s-a oprit la fostul preot cuminicator al împăratului Maximilian, preotul Augustin Weber, originar din Banat, care este înhumat la Săcălaz. Scopul urmărit a fost de a institui un nou loc de pelerinaj, în vecinătatea Timişorii, similar cu locul de pelerinaj de la mănăstirea franciscană de la Maria Radna, din judeţul Arad”, scria în „nota de analiză” întocmită de ofiţerul de Securitate care se ocupa de „problema bisericilor”, Roland Vasilevici.
Augustin Weber FOTO europalibera.org
Pe final, acesta subliniază: “Intenţia lui Boroş a fost contracarată, Weber fiind declarat un aventurier neserios, cu care nu se poate mândri biserica”.
“La această acţiune, care, în ultimă instanţă, a reuşit, au participat numeroşi colaboratori ai Securităţii care au primit şi sarcina să-l discrediteze pe Boroş. Unul dintre colaboratorii Securiăţii (<Balogh>), descris în materialul citat ca „o personalitate de prestigiu în lumea catolică şi conducător al unui ordin călugăresc”, chiar sugerează Securităţii ca în acţiunea de compromitere a lui Boroş acesta să fie prezentat ca un „dereglat psihic”. În ultimă instanţă, colaboratorul <Balogh> - care urma să plece la Roma - a primit sarcina să răspîndească această calomnie a lui Boroş şi la Vatican”, a mai scris Wiliam Totok.
Episcopul Adalbert Boroş a făcut cei mai mulţi ani de închisoare, 14 ani, din care un an şi jumătate la izolare completă. A încetat din viaţă în anul 2003 şi a fost înmormântat alături de predecesorii săi din Domul din Piaţa Unirii.
Povestea lui Augustin Weber
Augustin Weber s-a născut în 6 septembrie 1833 în localitatea Sînpetru German din judeţul Timiş. După studiile teologice de la Timişoara, Weber este hirotonisit preot romano-catolic şi îşi începe activitatea la Jimbolia.
În 1860 este numit preot militar (capelan de front) în Regimentul nr.43 al armatei austriece. Pleacă cu acesta pe coasta Dalmaţiei, iar mai apoi cu Regimentul nr.29 în Italia. În 1864, la 31 de ani, a fost numit de către arhiducele Maximilian de Habsburg, fratelele lui Franz Iosef I, capelan de front al corpului austriac de voluntari pentru Mexic.
Cum a ajuns Maximilian împărat în Mexic
După ce Maximilian a fost proclamat împărat al Mexicului, la 10 aprilie 1864, Weber a ajuns în America Centrală ca şi capelan al împăratului.
„Ferdinand Maximilian a ajuns să conducă Mexic în timpul războiului civil între conservatori şi liberali. După instaurarea ca preşedinte al lui Benito Juarez, în conflictul din Mexic au intervenit Franţa, Marea Britanie şi Spania, care au trimis trupe în Mexic. Napoleon al III-lea a fost cel care l-a propus pe Maximilian pentru coroana Mexicului. A fost confirmat ca împărat în 10 aprilie 1864”, a povestiti Ghiţă Blejuşcă, cel care a scris ultima monografie a Săcălazului.
Maximilian al Mexicului FOTO wikipedia.org
După doar trei ani, armata republicană a răsturnat „imperiul” şi l-a condamnat pe Maximilian la moarte, împreună cu doi generali ai săi.
Weber revine în Banat
Bănăţeanul Augustin Weber a fost alături de Maximilian până în ultima clipă, apoi s-a întors în Europa, iar în 1870 s-a întors definitiv în Banat.
Timp de şapte ani a fost preot la Sîntana Nouă, apoi 11 ani preot la Pişchia. Datorită trecutului săi de capelan al împăratului Maximilian, Weber s-a bucurat de recunoştinţă în Banat.
Ghiţă Blejuşcă la intratea în cimitirul din Săcălaz FOTO Ştefan Both
„Din 1882, Weber este preotul localităţii Săcălaz, de lângă Timişoara, unde a rămas până la sfârşitul vieţii, în 1909. Conform monografiilor scrise de etnicii germani, Weber a contribuit mult la viaţa comunităţii”, spune Blejuşcă.
Personalitate marcantă a vremii
În 1907, an în care a serbat 50 de ani de activitate ca preot, şi 40 de ani de la moartea lui Maximilian, a ţinut o slujbă de pomenire în Biserica Capucinilor din Viena. A fost decorat cu Ordinul mexican imperial „Maria Guadalupe” – rang de cavaler.
Printre decoraţiile primite mai enumerăm: Medalia comemorativă franceză a expediţiei în Mexic, cu portertul lui Napoleon al III-lea, medalie papală, cu portretul papei Leo al XVIII-lea şi medalia de bronz Jubileul de 50 de ani al împăratului Franz Iosef. A fost recunoscut ca o personalitate marcantă a vremii, a fost membru al Academiei Quiritum din Roma.
Ghiţă Blejuşcă la mormântul lui Augustin Weber FOTO Ştefan Both
A fost membru al Societăţii Muzeale de Istorie şi Arheologie din Banat timp de 37 de ani.
Înmormântat la Săcălaz
Moare în urma unei pneumonii la 1 februarie 1909. Înmormântarea din cimitirul de la Săcălaz a fost oficiată de cinci preoţi.
„A fost o înmormântare cu mare fast. A participat întreaga suflare a satului şi personalităţi bănăţene care l-au cunoscut şi respectat. A contribuit la istoria şi cultura Banatului prin donaţiile făcute dar şi prin însemnările despre locurile în care a trăit şi a slujit comunităţile respective. Printre donaţii au fost şi obiecte aduse de el din Mexic, medalii, monedetocul de argint al fostului secretar al împăratului Maximilian, de la care a primit amintire şi o ţigară uriaşă de foi. Toate au fost donate de el prin testament Muzeului de Istorie din Timişoara”, a mai povestit Ghiţă Blejuşcă.
Fabuloasa poveste a regelui bănăţean din Insula Timor
EXCLUSIV FOTO Neamul lui Gigi Becali, în conflict sângeros cu şvabii bănăţeni din Săcălaz
Se încarcă comentariile...
