George Uscătescu, gânditorul care s-a născut într-un sătuc din Gorj şi a devenit celebru în toată Europa

Gânditorul gorjean George Uscătescu s-a născut într-un sat aflat pe dealurile Gorjului, într-o familie de dascăli. A plecat în Spania, la recomandarea istoricului Nicolae Iorga, şi s-a remarcat în toată Europa.

George Uscătescu s-a născut la data de 5 mai 1919, în localitatea Curteana Creţeşti, care aparţine oraşului Târgu Cărbuneşti. Părinţii săi au fost învăţători, care i-au fost chiar şi dascăli în şcoala primară pe care a urmat-o în satul său. A urmat, apoi, Liceul „Tudor Vladimirescu“ din Târgu Jiu, iar în anul 1937 a devenit student al Facultăţii de Litere, Filosofie şi Drept din cadrul Universităţii Bucureşti. „Remarcându-se ca un student de excepţie, a fost apreciat de profesorul universitar Nicolae Iorga, savant de renume mondial, care, în anul 1940, în timp ce era student în anul III, l-a propus pentru o bursă în Italia“, arată profesorul Vasile Bobocescu şi Alexandru Păsărin într-o lucrare publicată în volumul „Personalităţi gorjene de-a lungul istoriei“. 

Două doctorate

George Uscătescu a făcut parte, o perioadă scurtă, din organizaţia legionară, fără să împărtăşească acţiunile radicale teroriste şi complotiste. Nicolae Iorga, profesorul său, l-a recomandat să meargă în Italia, pentru a-şi perfecţiona studiile. „Contactul cu ţara prin excelenţă a umanismului a fost hotărâtor pentru formarea marelui om de cultură George Uscătescu. Sub îndrumarea unor profesori celebri ai vremii, el şi-a desăvârşit pregătirea, susţinând două doctorate, unul în 1941 – care i-a confirmat pregătirea sa pentru filosofie şi litere, iar celălalt în 1943 – când a obţinut şi titlul de doctor în ştiinţe juridice“, mai arată cei doi autori. 

S-a stabilit în Spania 

George Uscătescu şi-a dorit să se întoarcă acasă, dar a fost ţinut departe de meleagurile sale dragi de cel de-Al Doilea Război Mondial. „Faptul că Spania era o ţară latină, apropiată spiritualiceşte de România şi că mulţi intelectuali de valoare dispăruseră în cei trei ani de război civil sau luaseră calea exilului, l-au determinat pe George Uscătesc să se stabilească în anul 1943 în această ţară, unde a desfăşurat o carieră universitară de excepţie, predând la celebrele universităţi din Madrid, Barcelona şi Santander. La Madrid a ocupat locuri înalte în ierarhia universitară, ajungând titular al catedrei ce a fost deţinută de Ortega y Gasset şi a lui Eugenio d Ors. Reputaţia ştiinţifică  strălucită stabilită, recunoscută pe plan internaţional de premii spaniole, italiene şi europene a lui George Uscătescu îl defineşte după Al Doilea Război Mondial ca pe unul dintre cei mai mari umanişti ai Europei, cunoscător adânc al filosofiei vechi şi noi“, se mai arată în lucrarea dedicată lui George Uscătescu.

Îl admira pe Brâncuşi

George Uscătescu a scris pe teme istorice, juridice şi politice, pe teme de filosofie, literatură şi artă, de istoria şi filosofia culturii şi chiar de teatrul contemporan. Lucrări importante au fost consacrate de George Uscătescu despre Seneca, Mavhiavelli, Francisco Guicciardini şi Erasmus, lucrare care a primit Premiul Naţional al Spaniei. De asemenea, cultura românească e nelipsită din opera lui George Uscătescu, care a făcut cunoscut în străinătate marile creaţii cultural-artistice, filosofice ale poporului român. A scris 12 lucrări despre cultura ţării sale, printre care se află şi volume dedicate poetului naţional Mihai Eminescu. Nici marele sculptor Constantin Brâncuşi, care s-a născut tot într-o comună gorjeană, i-a dedicat o serie de lucrări. George Uscătescu l-a cunoscut în timp ce era elev la Târgu Jiu pe genialul artist. 
 

„Un artist reprezentativ al geniului românesc în cea mai precisă semnificaţie a cuvântului. El aparţine culturii noastre, tocmai prin faptul că, într-un moment de nesiguranţă, de dibuiri, de «entropie» a creativităţii culturale în lume, oferă în domeniul plastic o «formulă» creatoare  de caracter universal. Una dintre acele formule miraculoase care fac astăzi posibilă o cultură planetară, o artă planetară. Adică un fel de artă, un fel de cultură, deschise unui dialog plenar cu toate culturile, prin toate timpurile“, arăta George Uscătescu despre opera lui Brâncuşi. Gânditorul român a fost şi un mare poet, acesta publicând o serie de volume de versuri. 

S-a întors în ţară, după evenimentele din decembrie 1989 şi a adus cu el 100 de cărţi de valoare, care au fost donate Bibliotecii Academiei Române. A fost un naţionalist şi a militat pentru unirea Basarabiei cu România. 

Pentru activitatea sa culturală a fost distins cu numeroase premii, printre care amintim: Premiul Uniunii Latine (1957), Premiul Unităţii Europene (1964), Premiul Naţional de Litaratură al Spaniei (1970). George Uscătescu a încetat din viaţă la 11 iunie 1995. O şcoală din Târgu Cărbuneşti îi poartă numele.