Cum a dispărut în deşert armata de 50.000 de soldaţi a împăratului Cambyses al Persiei

Armata lui Cambyses ar fi dispărut fără urmă în deşert

Povestea dispariţiei armatei de 50.000 de soldaţi a împăratului Cambyses a pornit de la o relatare a istoricului grec Herodot.

Cambyses al II-lea a fost împăratul Persiei, între 530 şi 522 î.Ch. Acesta a dorit să îşi extindă supremaţia asupra tuturor popoarelor existente la vremea aceea şi, în anul 525 î. Ch, a reuşit să îl învingă pe ultimul faraon al Egiptului, Psammethicus al III-lea. Cu toate acestea, Cambyses al II-lea a rămas în istorie cu armata sa de 50.000 de soldaţi, care a fost trimisă să cucerească o aşezare mică, dar oastea lui a dispărut în deşert, fără să existe măcar un supravieţuitor. Mulţi cercetători au încercat să găsească o explicaţie cu privire la această bizară dispariţie.

Renumitul istoric grec Herodot a fost una din sursele principale cu privire la armata lui Cambyses. „A decis să lanseze expediţii militare contra etiopienilor, în sud, cartaginezilor (de-a lungul litoralului, spre vest) şi populaţiei Ammoninums - băştinaşii din oaza Siwa, o mică enclavă fertilă din inima deşertului vestic, faimoasă prin Oracolul din Templul lui Ammon (numele siwan pentru zeul egiptean Amon-Ra, echivalentul grec al lui Zeus). Preoţii templului erau menite să insufle respect pentru cârmuitorii Egiptului, care, pentru a legitima suzeranitatea trebuiau să obţină graţia divină. Alexandru cel Mare s-a asigurat să facă la fel când a cucerit Egiptul, 200 de ani mai târziu, dar Cambyses, după cum se pare, nu a reuşit să găsească calea potrivită şi i-a desconsiderat pe siwani”, prezintă istoricul Joel Levy, în volumul “Istorii pierdute”.

Cambyses şi-a dus armata de-a lungul Nilului, pentru a lansa expediţia etiopiană, fiind cantonată la Teba. O parte a fost dislocată şi trimisă la Siwa. „Condusă de călăuze, armata a pornit prin deşert, ajungând la oraşul din Oază, cunoscut de greci că «Insulele Binecuvântate», la «şapte zile» de mers prin deşert. După asta, nimeni nu i-am mai văzut”, se arată în cartea “Istorii pierdute”.  

Herodot relata următoarele despre acest episod misterios al istoriei:

Iată ce am auzit chiar din gura ei amonienilor când peri şi erau pe cale să păşească pe nisipul din faţa oazei ca să-i atace şi se aflau La jumătatea drumului dintre … Siwa şi oază, pe când dejunau, un vând năprazsnic de la sud s-a iţit şi i-a îngropat sub munţii de nisip pe care i-a cărat cu el; şi aşa au dispărut pe loc. Astfel sună povestea amonienilor despre această oştire”.

Vânturi fierbinţi de peste 40 de grade Celsius

Zona pe care urma să o traverseze armata era alcătuită din depresiuni aride şi stânci, valuri de dune, vânturi fierbinţi de peste 40 de grade Celsius, furtuni puternice de nisip care îngropau pe oricine. 

Istoricul Joel Levy susţine că este posibil ca Herodot să fii inventat această poveste, având în vedere aversiunea sa faţă de perşi. Herodot spunea despre Cambyses că era beţiv şi foarte mânios. 

Deşertul se întindea pe 680.000 kilometri pătraţi

Herodot fără şi câteva indicii cu privire la locul unde ar fi dispărut armata lui Cambyses. Armata s-ar fi deplasat până la Insula Binecuvântată, unde se află acum un important oraş agricol, Kharga. De aici au încercat să traverseze Deşertul de Vest, unul dintre cele mai ostile locuri din lume pentru căutătorii de relicve, având o suprafaţă uriaşă de 680.000 kilometri pătraţi. 
 

Mai mulţi cercetători au încercat să găsească urme ale acestui episod. Contele Laszlo Almasu a organizat o expediţie în anii 30, din care a reuşit cu greutate să scape cu viaţă.