Târgu-Jiu: Constantin Cheznoiu şi-a dat pensia pentru o monografie

Are o experienţă în învăţământ de peste 40 de ani şi este singurul veteran de război în viaţă din Arcani. A lansat un documentar despre istoria comunei natale.

Învățătorul Constantin Cheznoiu, fiul lui Nicolae și Elena, s-a născut în comuna gorjeană Arcani. A urmat școala în localitatea natală, iar mai târziu a reușit să intre cu bursă la Școala Normală de Învățători „Spiru Haret“ din Târgu-Jiu.
„Am avut de ales între meseria de preot sau învățător. Am preferat meseria de dascăl, astfel că, în 1944 am primit dipolmă de învățător. Tot în același an am fost încorporat la Școala  Militară de Ofițeri de Rezervă Nr. 6 Ineu-Arad. Aici am participat la evenimentele de la 23 august 1944 și am luptat pentru apărarea patriei împotriva dușmanilor ce au atacat-o din vest. Pe front, am primit numeroase distincții. La vârsta de 20 de ani eram învățător suplinitor la școlile din Bâltișoara, Arcani și Târgu-Jiu“, povestește Constantin Cheznoiu. La primele numiri în învățământ, după război, în 1946, a fost numit titular la Școala Zăvelcești, comuna Pojaru, implicându-se pentru construirea unui local de școală și a unei circumscripții școlare. În interes de serviciu a fost transferat în județul Gorj, la Școala Colțești-Hurezani, apoi Școala Dănești. Mai târziu a ajuns să predea copiilor din localitatea natală. S-a angajat în lichidarea analfabetismului, dezvoltarea învățământului și îmbunătățirea manualelor școlare. Timp de 30 de ani a condus cercul pedagogic al învățătorilor centrul Arcani. La susținerea examenului și obținerea gradelor I și II de învățător Constantin Cheznoiu a prezentat lucrarea personală „Munca la clasa I în perioada preabecedară în condițiile muncii simultane“ , care a fost apreciată de Institutul Pedagogic Interregional Timișoara și comisia de examinare a recomandat să fie tipărită.

Munca depusă, răsplătită cu diplome

În paralel cu activitatea didactică a desfășurat și o bogată activitate culturală ca director al Căminului Cultural Arcani. A înființat și a coordonat Ansamblul „Pe Fir de Baladă“. „Am fost cu membrii ansamblului peste tot în țară, la spectacole. Am reușit să duc corul Căminului Cultural  pe scena Operei Române. Tot ceea ce a am realizat a fost în colaborare cu fostul profesor de română, Grigore Pupăză. Am transformat Căminul într-o adevărată școală de emancipare a locuitorilor comunei, pentru acest lucru am primit numeroase insigne, diplome și medalii până la cea de „Meritul Cultural clasa I“, oferit de președintele țării, de la acea vreme“, spune entuziasmat Constantin Cheznoiu.

Ultimul veteran de război din Arcani

Este membru de onoare al Organizației de Cercetași Gorj dar și ultimul veteran de război, în viață, din Arcani. A colaborat la realizarea unor studii-etnofolclorice locale, în manuscris „Dimierii din Arcani“, „Monografia Școlii Arcani“, iar în 2005 a tipărit „Istoria Învățământului din Gorj“. A prezentat și publicat o serie de lucrări de specialitate și etnofolclorice la diferite simpozioane, manifestări științifice și reviste.

Care este cea mai mare realizare?

În 1966 am organizat, în mod voluntar, o clasă de copii de şase ani, experimental, aparte de clasa a copiilor de şapte ani. Rezultatele a fost analizate în studiul „Când trebuie începută şcolarizarea?“. Studiul a fost înaintat organelor în drept şi în anul următor s-a coborât vârsta de şcolarizare la şase ani.


Ce vă doriţi cel mai mult?

Mă consider împlinit pentru faptul că am scris „Monografia comunei Arcani“. M-am ocupat personal să o scriu la calculator şi, în urmă cu câteva zile a fost lansată, fără să apelez la sponsori. A pus ban pe ban din pensia mea lunară.

Ce-i place: Corectitudinea și curățenia. I-ar plăcea să poată contribui și de acum înainte la propășirea comunei natale. Toată viața i-a plăcut să-i învețe carte pe copii și să muncească în agricultură. Este susținătorul muncii simultane.  A fost părtaș la toate evenimentele organizate în comună.

Ce nu-i place: Fapul că guvernanții au decis ca multe unități de învățământ din țară să fie desființate. La cei 86 de ani pe care, Constantin Cheznoiu, i-a împlinit de curând, ar lupta pentru ca școlile să nu dispară. Este de părere că aceastea sunt locurile unde copiii învață   despre valorile vieții, mai mult decât atât școala este o perspectivă pentru ei.