Târgovişte: Sute de gospodării riscă să se îngroape în gunoi
0
Autorităţile locale nu mai au voie să depoziteze resturile menajere la vechile gropi de gunoi. Din lipsă de operatori de salubritate, unele primării rurale au ales să nu mai colecteze gunoiul.
Mulţi dâmboviţeni se vor înconjura de gunoi, pentru că primăriile nu vor să fie amendate de Garda de Mediu. Multe consilii locale din mediul rural nu au contracte cu operatori de salubritate, iar de la 16 iulie, tot gunoiul trebuie dus la gropile ecologice de la Titu şi Aninoasa.
Prin urmare, neavând cine să le transporte gunoiul în cele două puncte din judeţ, unii edili locali au ales să nu mai strângă resturile menajere de la populaţie. Altfel, ar trebui să ducă gunoiul la vechile gropi şi ar risca amenzi de peste o sută de milioane de lei vechi de la Garda de Mediu.
Unele primării nu mai strâng gunoiul
De frica amenzilor, au amânat colectarea resturilor menajere până când va fi desemnat operatorul unic la nivel de judeţ care va face acest lucru.
Un astfel de caz este cel al primăriei din comuna Brezoaele. Primarul Nicolae Tudorache a declarat că i-a anunţat pe oameni că nu se mai strânge gunoiul.
“Deocamdată, nu mai strângem gunoiul. I-am anunţat pe oameni. Aşteptăm operatorul unic. Noi strângeam gunoiul la două săptămâni, printr-un serviciu la nivelul primăriei”, a precizat Nicolae Tudorache.
Locuitorii mai au însă de aşteptat, pentru că până la desemnarea operatorului unic prin licitaţie vor mai trece cel puţin şase săptămâni. Oamenii s-au adaptat şi când văd că gunoiul s-a adunat în cantităţi mari, îl strâng şi îi mai dau foc în grădină.
“Ce să facem, îi mai dăm foc că nu putem să-l adunăm la nesfârşit. Poate se rezolvă mai repede. Am auzit că vom fi nevoiţi să plătim lunar, dar asta e. E normal să se ridice gunoiul. Ne mai civilizăm şi noi. Plăteam şi până acum, dar era taxa cam 200.000 de lei pe an”, a spus Ilie Dima, un cetăţean din comuna Brezoaele.
Altele au semnat contracte cu operatori de salubritate
La Dragodana, primăria a găsit deja o soluţie. A transformat înţelegerea pe care o avea cu IGO Găeşti într-un contract ferm, care va funcţiona până când operatorul unic la nivel de judeţ, responsabil cu colectarea şi transportul gunoiului îşi va începe activitatea. În plus, toate gospodăriile au fost obligate să facă abonamente pentru ridicarea resturilor menajere.
“Gunoiul merge la Titu. Am făcut un contract până la desemnarea operatorului unic, iar gunoiul se ridică săptămânal. Am făcut abonamente la toată lumea, că până acum aveau doar vreo 600 şi ceilalţi aruncau gunoiul la întâmplare. Astfel, săptămânal, se ridică gunoiul contra unei sume de 10 lei pe lună”, a precizat Marin Voinescu, primar la Dragodana.
Toate primăriile din mediul urban transportă gunoiul la cele două gropi ecologice de pe raza judeţului.
Garda de Mediu a demarat controalele
Garda de Mediu a pornit în controale şi a avertizat primăriile care mai folosesc alte gropi de gunoi decât cele ecologice că vor primi amenzi usturătoare. Deocamdată, nicio primărie nu a fost amendată. Opt comisari de mediu merg, zilnic, în judeţ pentru a urmări modul în care se respectă normele europene în privinţa colectării şi depozitării deşeurilor menajere. Primăriile trebuie să închidă şi să cureţe gropile vechi unde depozitau resturile menajere.
“Le-am dat avertismente, iar în 15 zile, dacă nu e curat, primesc amenzi. Deocamdată, nu am prins pe nimeni că mai duce la gropile neconforme şi am verificat 70% din primării”, a declarat Mihail Drugă, directorul Gărzii de Mediu Dâmboviţa.
Dâmboviţa, judeţ pilot
Arhitectul şef al judeţului, Dan Niţescu, a declarat, la 15 iulie, că în două luni vor fi desemnaţi cei doi operatori la nivel de judeţ, unul care se va ocupa de colectarea şi transportul gunoiului şi celălalt de sortarea şi depozitarea acestuia. Alegerea nu va fi deloc simplă pentru că operatorul care va colecta gunoiul trebuie să aibă potenţial pentru a face faţă cu maşini, mai ales în mediul rural. În plus, trebuie să aibă experienţă şi personal suficient.
Dan Niţescu a precizat că licitaţia nu a fost organizată până acum din cauza unor acte normative care nu sunt foarte clare. Astfel, că au tot fost schimbate documentele necesare.
“Este prima licitaţie de acest gen care se organizează în România. Noi, Dâmboviţa, am fost proiect pilot, am avut foarte multe runde de consultări, a trebuit să reluăm caietele de sarcini şi să le refacem. Nu a existat o practică corespunzătoare, iar cadrul legislativ evoluează în funcţie de cum decurg lucrurile”, a adăugat arhitectul şef.
Autorităţile judeţene au trimis, luni, documentele la cele trei instituţii responsabile cu derularea acestui proiect: Ministerul Mediului, Autoritatea Naţională ex-ISPA şi Unitatea Centrală pentru Parteneriat Public-Privat.
Se încarcă comentariile...
