Sfârşitul cumplit al unor voievozi: cum au murit Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu şi Bogdan al II-lea
0Tatăl lui Ştefan cel Mare, Bogdan al II-lea, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul şi Constantin Brâncoveanu sunt doar câţiva voievozi români care au avut un sfârşit cumplit, fiind fie asasinaţi, fie executaţi.
Istoria românilor, aşa cum ne este prezentată în cărţile de istorie, este una glorioasă, în care moldovenii şi muntenii s-au luptat până la ultima suflare pentru a opri înaintarea Imperiului Otoman în Europa, ţările române aflându-le mai tot timpul în sfera de interese a marilor imperii de pe pământ.
În cele ce urmează vă vom prezenta cum au sfârşit patru dintre cei mai importanţi domnitori din Moldova şi Ţara Românească.
Bogdan al II-lea a fost domnitor al Moldovei între 1449 şi 1451, el rămânând cunoscut în istorie nu pentru faptele sale de vitejie, ci pentru că este tatăl voievodului Ştefan cel Mare. Sfârşitul domniei lui Bogdan al II-lea a fost unul cumplit, el fiind decapitat chiar de fratele său vitreg, Petru Aron.
Omorârea lui Bogdan al II-lea a avut loc în toamna anului 1451, în satul sucevean Reuseni. În seara fatidică, domnitorul participa la nunta fiicei unuia dintre boierii săi, fiind însoţit de fiul său Ştefan, care avea la acea vreme doar 14 ani.
La o bucată de noapte, în curtea boierului şi-a făcut apariţia Petru Aron, însoţit de zeci de mercenari unguri, acesta dorind să-l asasineze pe fratele său pentru a pune mână pe tronul Moldovei.
“Vodă încercă să se apere, ridicând un scaun cu mâna stângă şi apucând jungherul de la brâu cu dreapta. Dar se pomeni în cârcă lovit de o greutate uriaşă – un buzdugan venit prin fereastra deschisă din spate. Bogdan – vodă ameţi, o tulburare îi împăienjeni vederea, iar scaunul şi paloşul îi scăpară din mâini. Căzu în genunchi. Un val de sânge îl podidi pe nas şi pe gură. Spătăriţa slobozi un ţipăt şi se apucă fără ştire cu mâinile de păr”, povesteşte scriitorul Mihail Drumeş în cartea sa „Povestea neamului românesc de la început şi până în zilele noastre. Pagini din Trecut”, scena în care Bogdan al II-lea este atacat de fratele său Petru Aron la nunta de la Reuseni.
Până să îşi revină din lovitura încasată, Bogdan al II-lea a fost scos în curte de fratele său vitreg, unde cu o singură lovitură de paloş acesta i-a retezat capul, ţipând mulţumit: „Curcane! Curcane! Ai sfârşit ca un curcan!”.
După şase ani de la acest eveniment, Ştefan cel Mare reuşeşte să-l înlăture pe Petru Aron de la cârma Moldovei, iar câţiva ani mai târziu, când acesta încearcă să-şi recapete tronul, este ucis de marele domnitor moldovean.
Asasinarea lui Vlad Ţepeş
Vlad Ţepeş a fost domnitor al Ţării Româneşti în trei rânduri: 1448, 1456 – 1462 şi 1476. Cunoscut de străini ca şi Dracula, Vlad Ţepeş este probabil cel mai cunoscut voievod român din întreaga lume. Numele de Ţepeş provine de la faptul că domnitorul muntean alegea să-i tragă în ţeapă, la propriu, pe cei ce îi erau împotrivă.
Vlad Ţepeş a avut un sfârşit brutal, el fiind asasinat pe un deal din apropiere de Bucureşti. Versiunile cu privire la moartea sa sunt multe, însă cert este că în luna decembrie 1476, domnitorul era pe cale să învingă oastea turcească, însă a fost omorât chiar pe dealul de unde îşi conducea armata. După ce a fost ucis, Vlad Ţepeş a fost decapitat, iar capul său a ajuns la sultanul turc, care l-a aşezat într-o ţeapă.
Nu se ştie cu exactitate cine a fost asasinul lui Vlad Ţepeş, cronicarii vremii având mai multe ipoteze, cum că voievodul ar fi fost omorât ba de un boier nemulţumit, ba de un turc infiltrat în armata munteană, ba că ar fi fost confundat cu un turc şi asasinat.
„Trăia în Ţara Românească şi au venit asupra ţării lui turcii şi au început să jefuiască. I-a atacat şi turcii au început să fugă. Oastea lui Vlad Ţepeş a început să-i taie fără milă şi i-a gonit, iar Ţepeş, de bucurie, s-a suit pe un deal să vadă cum taie pe turci. S-a rupt astfel de oastea celor apropiaţi lui şi s-a travestit ca turc. Apropiaţii lui l-au socotit drept turc. Şi l-a lovit unul cu lancea. El, văzând că este omorât de către ai săi, îndată a omorât cu sabia pe cinci dintre ucigaşii săi. Pe el însă l-au străpuns cu multe suliţe şi astfel a fost omorât”, a arătat cuviosul Eufrosin.
Mihai Viteazul a fost omorât de generalul Gheorghe Basta
Mihai Viteazul a fost domnitorul al Ţării Româneşti între 1593 şi 1601. Acesta este una dintre cele mai importante persoanlităţi din întreaga istorie a României, după ce în anul 1600 a reuşit să unească pentru prima dată Moldova, Ţara Românească şi Transilvania.
Sfârşitul marelui domnitor a avut loc în anul 1601 la Turda, unde este ucis din ordinul aliatului său, generalul Gheorghe Basta.
„După ce Basta şi-a orânduit oastea în mare linişte, trimis-a trei sute de valoni şi nemţi asupra cortului lui Mihai Vodă; cu mare iuţeală au şi înconjurat cortul. Unul din căpitani cu numele Bori dacă a intrat în cort împreună cu încă câţiva, a pus mâna pe Mihai zicând: eşti prins. Mihai i-a zis: <<Ba>> şi cu aceasta puse mâna pe sabie s-o scoată. Un valon, ţintind cu puşca a slobozit-o şi l-a lovit în mâna stângă cu care a căutat să scoată sabia căci Mihai Vodă era stângaci. Alt valon i-a străpuns îndată pieptul cu sabia, al treilea valon l-a împuşcat în spate şi astfel prăbuşindu-se, i-au tăiat capul cu propria lui sabie. Şi jefuindu-l şi împărţindu-i toată prada ce o avea în cort şi vitele de afară, i-au târât trupul din cort şi a zăcut trei zile, gol, la marginea drumului. Capul, cu barbă cu tot, l-au pus pe hoitul unui cal, care cal murise tot atunci, şi astfel a stat capul acolo mult timp”, aşa a descris cronicarul maghiar Istvan Szamoskozy scena asasinării lui Mihai Viteazul.
Constantin Brâncoveanu a fost omorât alături de cei patru fii ai săi
Domnitorul Constantin Brâncoveanu a stat pe tronul Ţării Româneşti din 1688 şi până în 1714. Acesta a fost căsătorit cu Marica, împreună cu care a avut patru băieţi Ştefan, Radu, Matei şi Constantin, precum şi şapte fete. În timpul celor 26 de ani de domnie, domnitorul a menţinut pacea în ţară, oprind totodată extinderea imperiilor ţarist şi otoman.
Turcii l-au acuzat pe voievodul muntean de trădare, după ce i-a sprijinit pe ruşi în războiul ruso – turc. Astfel, domnitorul Brâncoveanu şi membrii familiei sale au fost luaţi ostatici şi duşi la Constantinopol. El a fost unei adevărate torturi pentru a recunoaşte unde îşi ţinea averea uriaşă.
După ce a arătat unde îşi ţine averea, otomanii i-au cerut lui Brâncoveanu să renunţe la ortodoxie pentru a scăpa cu viaţă. Pentru că a refuzat acest lucru, la 15 august 1714, Constantin Brâncoveanu a fost nevoit să vadă cu ochii săi cum cei patru băieţi ai săi au fost decapitaţi, după care şi el a avut aceeaşi soartă.