Peisajele superbe, codrii seculari şi păstrăvăria din munţii Giumalău, descoperite pe două roţi
0
O escapadă cu bicicleta în codrii seculari din masivul Giumalău şi o oprire la păstrăvăria din Valea Putnei, aceasta este propunerea de astăzi în cadrul campaniei „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă”.
„Adevărul“ vă propune astăzi o escapadă cu bicicletă pe o rută uşor de parcurs, dar cu peisaje superbe. Este vorba de traseul Păstrăvăria Valea Putnei – Cabana de vânătoare Valea Putnei – Codrul secular Giumalău.
Traseul cu o distanţă de 10,4 kilometri are un grad de dificulate uşor. Timpul de aproximativ de parcurgere este de două ore. Diferenţa de altitudine este de circa 385 de metri. Traseul este parcurs pe porţiuni de drum asfaltat şi drum pietruit.
Plecarea se face din dreptul Păstrăvăriei Valea Putnei. Se pedalează pe drumul forestier Putna Mică până la Cabana de vânătoare Valea Putnei unde se face stânga şi se continuă traseul până în Codrul secular Giumalău. Întoarcerea se face pe acelaşi traseu.
Păstrăvărie construită la sugestia regelui Carol I
Primar oprire o poţi face la Păstrăvăria Valea Putnei, aflată în administrarea Ocolului Silvic Pojorâta din cadrul Direcţiei Silvice Suceava. Păstrăvăria este situată în apropierea localităţii Valea Putnei, la o altitudine de o mie de metri. Unitatea are un număr de 28 bazine, un luciu de apă de 4.300 de metri pătraţi, realizând o producţie anuală de 15 tone de peşte pentru consum. Vânzările se fac direct către solicitanţi.
Păstrăvăria Valea Putnei este una dintre cele mai vechi păstrăvării din ţară. A fost înfiinţată în anul 1890, la sugestia regelui Carol I, cu scopul de a repopula râurile de munte. Iniţial au fost construite 15 bazine din pământ, toate aparţinând familiei Antonovici. În perioada 1954-1955 păstrăvăria a fost reconstruită în aval de vechiul amplasament. Între 1979 şi 1981 s-au realizat unele modernizări, numărul bazinelor ajungând în prezent la 38, toate din ciment.
La Valea Putnei se cresc puieţi de păstrăv fântănel, curcubeu şi indigen. Aceste soiuri de păstrăv au devenit o delicatesă cu ajutorul silvicultorului Otto Zalutschi, locuitor din sat, care în anii ’50 ai secolului trecut a avut ideea de a prepara peştele într-o nouă reţetă: afumat la foc molcom din crengi răşinate şi înăbuşit în cetină de brad. Astfel s-a creat păstrăvul la cobză.
Hartă realizată de Ştefan Macedon Gheorghiţă pentru judetulsuceava.ro:
Cabana de vânătoare de pe fostul domeniu regal
La jumătatea drumului spre codrii seculari Giumalău, bicicliştii pot face o oprire la Cabana de vânătoare Valea Putnei.
Cu un confort de două margarete, cabana este amplasată pe fondul de vânătoare 20 Valea Putnei a Ocolului Silvic Pojorâta, în zona numită Poiana Iţcani, izolată, la 6,4 kilometri de satul Valea Putnei din comuna Pojorâta.
Poiana Iţcani este o poiană cu fâneţe, cu o suprafaţă de zece hectare, fiind traversată de pârâul Putna Mare. Poiana este străjuită de codri bătrâni de molid şi de brad. În apropierea poianei s-a aflat fostul castel regal de vânătoare, construit în 1920 şi care a ars în totalitate într-un incendiu în anul 1958. Castelul găzduia până la al doilea război mondial partidele de vănătoare ale Casei Regale.
Vânătoare, pescuit, plimbări călare şi teren de sport
În zona Cabanei de vânătoare, turiştii au diverse posibilităţi de petrecere a timpului liber. Vânătorii autorizaţi pot participa la partide de vânătoare pentru speciile cerb, căprior, urs, lup, mistreţ şi cocoş de munte. Pasionaţii de pescuit îşi pot încerca norocul la păstrăv, în aval de păstrăvărie, pe pârâul Valea Putnei. Turiştii pot vizita rezervaţia naturală Codrul Secular Giumalău sau pot încerca traseele marcate spre masivul Giumalău.
Plimbările călare sau, iarna, cu sania trasă de cal sunt la fel de apreciate de turişti. În zonă sunt amenajate un teren de sport şi un spaţiu pentru focuri de tabără. Ocazional, în sezon, vizitatorii pot culege ciuperci comestibile, fructe de pădure sau plante medicinale.
Bucătăria oferă preparate culinare moldoveneşti şi specialităţi specifice cabanei.
Tarifele la Cabana de vânătoare Valea Putnei
O cameră cu două paturi poate fi închiriată la 70 de lei, iar pentru întreaga cabană tariful este de 300 de lei. Mai multe detalii şi informaţii de contact pentru Cabana de vânătoare şi Păstrăvăria Valea Putnei puteţi afla de pe pagina de internet a Ocolului Silvic Pojorâta: ocolul-pojorata.ro.
Codrul secular Giumalău
De la cabana de vânătoare traseul pentru bicicletă continuă până în codrul secular Giumalău, o rezervaţie forestieră Sit Natura 2000 cu suprafaţa de 309,5 hectare. Administrată de Direcţia Silvică Suceava, rezervaţia este situată pe versantul vestic al masivului Giumalău, între cotele 1.230 şi 1.680 metri altitudine.
La rezervaţie se poate ajunge de pe DN 17, din localitatea Valea Putnei pe drumul de creastă prin vârful Alunul şi vârful Stegile, traseul marcat cu punct albastru, şi coboară spre vest în bazinul de izvoare ale râului Putna. În rezervaţie se poate ajunge şi din Valea Bistriţei, din satul Rusca, pe Valea Rusca, urmărind marcajul punct roşu, sau de la cabana Zugreni pe Piciorul Ţepuşelor, pe marcajul punct albastru, sau de la Cabana Rarău pe creastă până în Vârful Giumalău, pe marcaj bandă roşie. Accesul cel mai facil este din satul Valea Putnei pe pârâul Putna Mare şi Sterparul, traseul având 14 kilometri.
Rezervaţia este situată la altitudinea de 1.230 – 1.680 metri, pe pante de 15-25 grade, fiind marcată la linia superioară în goluri de munte prin vârfurile Sapele (1.427 metri), Ciungi (1.521 metri), Stegele (1.630 metri) şi Giumalău (1.857 metri), cel mai înalt vârf din judeţul Suceava. Este o pădure pură cu exemplare seculare de molid şi o bogată floră ierbacee. Rezervaţia este importantă pentru că permite, prin monitorizare, urmărirea în timp a dinamicii speciilor forestiere fără influenţe antropice.
Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.
Recomandări pe aceeaşi temă
Două minunăţii ale naturii văzute de pe bicicletă: „monştrii“ de stană din pădure şi Cheile Turzii
Cheile Borzeştiului, sălbăticia la câţiva paşi de oraş. Cum te poate „vindeca“ natura de stres
Se încarcă comentariile...
