Calvarul secuilor din Bucovina. Momentul istoric în care 400 de oameni au fost ucişi, iar alţi 1.000, nenorociţi pe viaţă
0După ocuparea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, aproape 3.000 de secui au fost aduşi în nordul Moldovei, numărul acestora ajungând la aproape 12.000, în 1930. După cel de-Al Doilea Război Mondial, secuii au început să părăsească Bucovina, astfel că la începutul anilor '90 mai trăiau puţin peste 500 de etnici maghiari pe acest teritoriu.
Secuii din Bucovina sunt un grup etnic maghiar provenit din secui transilvăneni şi ceangăi, populaţie maghiară din zona Bacăului. Ei s-au stabilit în Bucovina în perioada în care acest teritoriu era sub stăpânirea austriacă. Secuii, care au format sate ungureşti catolice în zona Bucovinei ortodoxe, mai trăiesc astăzi în judeţul Hunedoara, judeţele Baranya şi Tolna din Ungaria şi provincia sârbă Voivodina.
Reorganizarea sistemului de apărare al frontierei Imperiului Habsburgic, le-a diminuat privilegiile secuilor, astfel că aceştia s-au arătat nemulţumiţi. După ce s-au adresat împărătesei Maria Tereza şi nu au primit vreun răspuns, aceştia au organizat, în judeţul Harghita, o adunare a secuilor pentru a fi găsită o soluţie. Această adunare nu a fost pe placul autorităţilor habsburgice care i-au masacrat pe participanţi. Pe 7 ianuarie 1764, 400 de secui au fost omorâţi, iar alţi 1.000 au fost răniţi. Acţiunea habsburgilor a făcut ca 2.678 de secui să emigreze în Bucovina.
Aceştia au format în Bucovina cinci colonii, în localităţile Măneuţi, Dorneşti, Ţibeni, Vornicenii Mari şi Iacobeşti, sate din apropierea oraşului Rădăuţi. Etnicii maghiari se ocupau cu agricultura şi creşterea animalelor, iar cea mare parte dintre produsele provenite din munca lor erau vândută în târgurile din Suceava, Rădăuţi şi Siret.
,,În Bucovina sunt şi trei-patru sate de unguri, care s-au născut din secuii fugiţi din Ardeal în Moldova. E de prisos a ne ocupa cu originea, limba, obiceiurile şi religia lor; secuii fiind cunoscuţi, iar ungurii din Bucovina fiindu-le perfect asemenea după obiceiuri, limbă şi port. Ei sunt sau catolici sau reformaţi; numai atâta am să observ că între ei se găsesc cei mai mulţi hoţi de vite, un viţiu care este, de altminterea, în general în Bucovina”, aşa îi descria Ion Budai Deleanu pe secuii din Bucovina.
Numărul maghiarilor a crescut
Numărul maghiarilor a înregistrat o creştere continuă, astfel că în 1846, nu mai puţin de 5.586 de persoane de origine maghiară trăiau în Bucovina. Secuii au avut un impact pozitiv asupra bucovinenilor şi mai ales asupra localităţilor în care au trăit, lăsând impresia unor oameni harnici şi gospodari. În oraşele din Bucovina, ei au deţinut funcţii administrative, au fost membrii de marcă a bisericii romano – catolice sau profesori iscusiţi.
În anul 1883, 3.460 de etnici maghiari au emigrat în Ungaria, după ce guvernul maghiar a pregătit o strategie pentru repatrierea lor, oferindu-le terenuri în regiunea de la Dunărea de Jos. O parte dintre aceştia nu au rezistat prea mult în Ungaria, deoarece pământurile lor erau inundate des de Dunăre. În acest condiţii unii dintre secuii plecaţi din Bucovina s-au stabilit în satele din Croaţia, iar alţii au colonizat localităţile din jurul Devei.
În 1890, în Bucovina au mai rămas 8.136 de secui, în 1910 au fost înregistraţi 10.391, în timp ce în 1930, numărul lor a ajuns la 11.860. La sfârşitul secolului XIX a început emigrarea secuilor din Bucovina în Canada. Până în 1920, conform istoricului Daniel Hrenciuc, nu mai puţin de 240 de familii de etnici maghiari din Bucovina au plecat în Canada.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, relaţiile dintre Ungaria şi România s-au răcit puternic, lucru ce s-a răsfrânt şi împotriva secuilor din Bucovina. În urma aplicării pe 30 august 1940 a Diktatului de la Viena, când Ungaria a primit partea de nord – vest a Transilvaniei, a început repatrierea maghiarilor din localităţile bucovinene.
Pe 11 mai 1941, între România şi Ungaria a fost semnată o înţelegere cu privire la repatrierea secuilor din Bucovina, astfel că în aceste condiţii în vara acelui an, 4.500 de etnici maghiari au plecat de pe plaiurile bucovinene către ţara mamă.
Dacă în 1977, comunitatea secuiască din Bucovina mai număra doar 551 de persoane, iar în 1992 – 505, în prezent numărul lor este cu siguranţă mult mai mic, deoarece în anii 90’ mulţi dintre maghiari au preferat să se întoarcă în Ungaria.
Se încarcă comentariile...
