Alimente mai scumpe, din cauza exploziei preţurilor la îngrăşăminte. Recolte mai mici şi de calitate slabă
0
Creşterea preţului la îngrăşăminte îi îngrijorează pe agricultori, care spun că vor avea scăderi de randament dacă fertilizarea culturilor va fi sub normal. Acest lucru va afecta şi consumatorul care, în final, va găsi pe raft alimente la preţuri tot mai mari
Culturile agricole vor avea de suferit, pentru că fermierii nu-şi vor permite să aplice tehnologiile la cel mai înalt nivel. Unele îngrăşăminte au preţuri şi de 4 ori mai mari, aşa agricutlorii cumpără mai puţine. Consecinţele se vor vedea pe câmp: recolta de anul viitor va fi mai mică.
Fermierii spun că această creştere ar putea duce, anul viitor, la un cost cu 30,40% mai ridicat al cerealelor, pentru a nu avea pierderi. Astfel, dacă pe piaţă va exista o producţie mai mică, la costuri mari, ce se va constitui într-o oferta scăzută şi scumpă, aceasta nu va putea fi asimilată de consumatorul român din cauza puterii reduse de cumpărare.
Costin Telehuz, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice din Ialomiţa şi secretar al Consiliului Director al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România crede că nu este o chestiune regională acest lucru, la nivel mondial preţurile au explodat. De exemplu, preţul azotatului de amoniu a crescut de la 900 lei la 3.920 lei /tona.
“La majoritatea substanţelor sunt majorări active anual de 2, 3 şi chiar 5 %. Acum preţul a crescut şi de 4 ori. Acest lucru, cu siguranţă, nu va afecta femierii mici, ci pe cei care lucrează suprafeţe întinse, care au credite la bănci, leasiguri la utilaje, angajaţi de plătit. Încă nu putea previziona de pe acum ce se va întâmpla cu recolta, pentru că depinde foarte mult şi de condiţiile meteo. Dacă va fi vreme bună, scăderea producţiei va fi minimă, de 10-25%, dacă anul agricol va fi prost, atunci va fi dezastru”, a explicat Costin Telehuz. Acesta spune că explozia de preţuri are la bază doi factori: preţul gazelor şi preţul cerealelor la Burse. Şi cum preţul Burselor este sus, iar gazele s-au scumpit, s-a creat furtuna perfectă: China nu mai trimite nimic în afară, Turcia opreşte tot ce produce, iar Rusia a plafonat exporturile, spune fermierul din Ialomiţa.
Costin Telehuz şi fratele său lucrează 630 de hectare de teren agricol în Bărăgan. Folosesc tehnologie înaltă pentru a avea producţii record. Dacă până acum, cheltuielile pentru un hectar de cultură se ridicau la 4.000 de lei, cu noile majorări, preţul poate ajunge la 6.000 de lei.
Cheltuielile se vor duce foarte sus
Şi Ion Cioroianu, vicepreşedintele Asociaţiei Fermierilor din România este de aceeaşi părere şi spune că preţul exagerat la îngrăşăminte ar putea duce la majorarea costului cerealelor, în 2022:
”Veriga fertilizării este cea mai importantă la realizarea recoltelor; să se mărească de trei ori este extraordinar de mult. Dacă te duci cu îngrăşămintele la 3.000 lei, costul total la hectar se duce la peste 6.000 liniştit. Nu ştiu unde se va ajunge, pentru că preţul la produsele agricole a crescut cu maxim 40-50%, în timp ce îngrăşămintele au crescut cu 300%, a crescut şi curentul, a crescut şi motorina, iar pesticidele au un trend să crească cel puţin 5% pe an. Cheltuielile se vor duce foarte sus, nu ştiu dacă vom mai avea un an agricol cum a fost acesta”. În prezent, ţara noastră importă 80% din îngrăşămintele folosite în agricultură.
Se încarcă comentariile...
