Porcii din rasele autohtone Bazna şi Mangaliţa, în pericol. Fermierii reclamă blocajul din program

Înregistrarea în programul de creştere a porcilor din cele două rase nu va mai fi la fel de accesibilă FOTO: arhiva

Fermierii interesaţi să crească porci din rasele tradiţionale Bazna şi Mangaliţa aşteaptă publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern prin care programul lansat în 2018 se continuă. Ce spun crescătorii despre programul care va continua cu reguli noi.

Programul lansat în 2018 cu scopul declarat de a preveni dispariţia raselor autohtone de porci Bazna şi Mangaliţa va continua, deşi s-a împotmolit iremediabill în multe judeţe, în sesiunile anterioare. În anii trecuţi, fie fermierii care s-au angajat iniţial să livreze purcei din cele două rase au constatat că preţul oferit, de 250 lei/purcel, este sub cel al pieţei şi devine nerentabil, fie abatoarele implicate în program au refuzat să preia porcii îngrăşaţi, motivând tot preţul, considerat de cei din urmă prea mare, pe care îl aveau de plătit către crescători. Cert este că nu s-a ajuns, pe de o parte, la numărul de porci solicitat de crescători (condiţia era ca fermierii să primească un număr par de porci, plătiţi de Ministerul Agriculturii, urmând ca atunci când aceştia ating 110 kg fermierul să livreze jumătate din efectivul preluat către abatoare), iar pe de alta, pentru porcii îngrăşaţi pe care abatoarele nu i-au mai preluat s-a apelat la vânzarea pe piaţa liberă. Nici până astăzi nu se ştie cine va suporta pagubele în acest caz, respectiv contravaloarea porcilor livraţi către crescători. În judeţul Olt, spre exemplu, unde abatorul din program, intrat în faliment, nu a preluat niciun porc, au ajuns la crescători 136 porci.

Finanţare pentru scroafe, în anumite condiţii

Programul va avea o finanţare de 1 milion lei, ca şi în sesiunea anterioară. Banii vor ajunge însă exclusiv la fermierii care au scroafe din cele două rase şi care vor livra către crescători purcei pentru îngrăşat, urmând ca cei din urmă să-I valorifice cum cred de cuviinţă. „Se are în vedere acordarea unui sprijin de 1.200 lei/cap scroafă/an, cu condiţia comercializării a minimum 4 purcei/cap de scroafă/an la o greutate de minimum 8 kg/cap, cu obligativitatea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate prevăzute în proiect“, a transmis Ministerul Agriculturii, cu precizarea că această schema de minimis se aplică crescătorilor de porci de reproducţie din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa care sunt producători agricoli PFA (persoană fizică autorizată), II (întreprindere individuală) şi IF (întreprindere familială) şi producătorilor agricoli persoane juridice.

Livrarea numărului de porci solicitaţi de fermieri pentru îngrăşare depinde însă de numărul de scroafe înscrise în Registrul Genealogic. Conform datelor de la Agenţia Naţională pentru Zootehnie, la această dată sunt înscrise un număr de 1.030 capete scroafe din rasele Bazna şi Mangaliţa, dintre care 316 capete scroafe sunt deţinute de persoane juridice, II, IF, PFA, iar un număr de 714 capete scroafe sunt deţinute de persoane fizice „care îşi pot schimba forma de organizare şi pot deveni eligibile“, mai spun reprezentanţii ministerului.
Legat de forma de organizare vin şi nemulţumirile fermierilor care au crescut porci în acest program, dar cărora nu li s-a solicitat anterior un astfel de demers.

„Am scrofiţe din program, dar fără certificate de origine“

Traian Gârtan este primul crescător de animale din judeţul Olt care a primit purcei din rasa Mangaliţa. Se întâmpla în primăvara anului 2018. La începutul anului trecut porcii au atins greutatea de abatorizare, însă nu i-a mai putut livra. După ce a purtat o corespondenţă telefonică intense cu autorităţile judeţene, dar şi cu reprezentanţii ministerului, a fost nevoit să-I valorifice pe piaţa liberă. A vrut, tot atunci, să continue în program ca furnizor de purcei. L-a împiedicat faptul că încă figura drept crescător de porci din cele două rase în program şi nu putea cumula cele două calităţi. Conform noilor condiţii, piedicile sunt şi mai mari.

Fermierul nu are nici PFA, nici II sau IF şi nici societate comercială. Dacă se va organiza juridic, va trebui să-şi înregistreze la DSVSA exploataţia ca exploataţie comercială de tip A, iar condiţiile sunt diferite de cele ale gospodăriei populaţiei. Cea mai greu de îndeplinit este distanţa faţă de vecini, deşi creşte porci în mod traditional, ca şi aceştia.

„Să zicem că o fac şi pe asta. M-am interest şi la DSVSA de condiţii, de tot. problema este că scrofiţele nu au certificate de origine, deşi le-am luat prin programul de creştere a porcilor. Am vrut să cumpăr, însă pe piaţă nu se mai găsesc. A ajuns o scroafă la 500 euro, dar nu ai de unde s-o iei. De certificare se ocupă o singură asociaţie, iar semnalul pe care l-am tras este că se va ajunge, ca şi în cazul berbecilor de rasă, ca o asociaţie să deţină monopolul pe segmentul ăsta şi noi toţi să depindem de ea“, spune Gârtan.

„N-a controlat nimeni pe nimeni“

Dorin Vîrcan este un fermier din Dolj care a participat în programul trecut ca furnizor de purcei de rasă către crescători. Prin abatorul deţinut şi de asemenea înregistrat în program i-a şi preluat ulterior, după îngrăşare. Spune că a avut şi perioade de blocaj, în care nu mai avea unde să livreze, afectat de restricţiile de mişcare determinate de circulaţia pestei porcine africane, şi a fost nevoit să amâne plata către fermierii care i-au adus la abator. „Am avut experienţe… Le-am spus: «Măi, oameni buni, porcii voştri mănâncă la mine de două luni, n-am cum să-i tai că n-am unde să-I livrez. Aveţi răbdare!»“, a povestit fermierul. Pe de altă parte, şi crescătorii care au primit gratis purceii au încercat să-şi maximizeze profitul la livrare. „Îmi veneau cu ei după ce îi umflau de spălături, doar burta cântărea 20 de kilograme. Au fost multe trăite“, a spus fermierul, care apreciază că noile condiţii I s-ar potrivi mai bine.

„Aşa cum era înainte doar crescătorii câştigau, noi nu. Aveam un câştig dacă vindeam carcasă, dar pentru produse tradiţionale (fermierul are şi o măcelărie în care produce mezeluri din carne de Mangaliţa) câştigi doar dacă ai porcii tăi, altfel, să-I plăteşti şi să consumi să faci şi produsele, altă muncă…“, a mai declarat fermierul. A intrat în program, în 2018, cu 20 de scroafe, acum, în funcţie de forma finală a actului normativ, ar mai vrea să certifice alte 10. Spune, în schimb, că programul are nevoie de idei clare şi de un control mult mai bun, pentru că în trecut „n-a controlat nimeni pe nimeni, deşi se spunea că reprezentanţii Direcţiei Agricole fac inspecţii, să vadă cu ce-i hrănesc, ce se întâmplă. Nu s-a făcut nimic“, a mai spus Dorin Vîrcan.